România ocupă ultimele locuri la capitolul educaţie

România ocupă ultimele locuri la majoritatea indicatorilor urmăriţi în Monitorul educaţiei şi formării, ediţia 2018, publicată de Comisia Europeană.

Potrivit documentului, România rămâne una dintre puţinele ţări care nu au atins încă niciuna dintre principalele ţinte pentru 2020, iar alocările din PIB pentru educaţie, cu toate că sunt în creştere, continuă să fie cu mult sub media UE. România a făcut progrese notabile în ce priveşte rata ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor cu studii. Însă, echitatea în educaţie, decalajul dintre mediul rural şi urban şi incluziunea romilor continuă să reprezinte provocări-cheie, care au consecinţe la nivelul creşterii incluzive şi a inegalităţilor în societate.

Potrivit Comisiei Europene, România a înregistrat următoarele evoluţii privind cele şase ţinte stabilite pentru 2020 la nivel european:

- a treia cea mai mare rată a abandonului şcolar timpuriu din UE (proporţia tinerilor care au cel mult gimnaziu în segmentul de vârstă 18-24 ani, perioada analizată 2014-2017): 18,1% (neschimbat comparativ cu 2014), faţă de o medie UE de 10,6%, apropiată de ţinta de 10% pentru 2020;

- pe ultimul loc în UE la ponderea absolvenţilor de studii superioare (segment de vârstă 30-34 ani, perioada 2014-2017): 26,3% (+1,3% în perioada analizată), faţă de o medie europeană aproape de ţinta de 40% pentru 2020;

- educaţia şi îngrijirea preşcolarilor (vârsta de 4 ani - începutul ciclului primar, perioada 2013-2016): 88,2% (+1,8%), comparativ cu o medie UE de 95,3%, peste ţinta pentru 2020;

- tineri de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoştinţe (perioada 2012-2015): citire 38,7% (+1,5%), la o medie UE 19,7%; matematică 39,9% (-0,9%), medie UE de 22,2%; ştiinţe 38,5% (+1,2%), comparativ cu o medie UE de 20,6%; ţinta UE pentru 2020 la acest capitol este de 15%;

- rata de angajare a noilor absolvenţi (20-34 ani, perioada 2014-2017): general 76% (+9,8%), la o medie europeană de 80,2% (82% ţintă 2020); studii superioare 87,4%, peste media UE de 84,9%;

- cea mai slabă rată din UE privind participarea adulţilor la procesul de învăţare (25-64 ani, perioada 2014-2017): 1,1% (-0,4%), comparativ cu o medie UE de 10,9% (15% ţinta pentru 2020).