România renumără buletinele de vot şi se pregăteşte de alegeri legislative cruciale sub privirile îngrijorate ale Occidentului

România se înhamă vineri la renumărarea buletinelor de vot în alegerile prezidenţiale pe fondul unor temeri privind o anulare a scrutinului, iar autorităţile arată cu degetul influenţa rusă şi rolul platformei TikTok, relatează AFP.

În centrul acestei furtuni, partidele politice se pregătesc de alegeri legislative duminică, cu o extremă dreaptă hotărâtă să-şi confirme străpungerea, sub privirile îngrijorate ale Occidentului, care se teme de o reorientare strategică în acest stat vecin Ucrainei, un membru loial al Uniunii Europene (UE) şi NATO.

În întreaga ţară, saci mari cu buletinele de vot au fost aduşi în secţiile de votare în vederea renumărării - care ar putea dura trei zile - cu uşile închise, conform AFP.

Această hotărâre a Curţii Constituţionale, sesizată printr-o cerere de anulare a unui candidat înfrânt, provoacă numeroase critici.

Partidul Uniunea Slavaţi România (USR, centru-dreapta), a cărui şefă Elena Lasconi s-a clasat foarte strâns pe poziţia a doua, a depus un recurs, iar Partidul Naţional Liberal (PNL) a criticat o hotărâre "derutantă care nu face decât să alimenteze îngrijorările şi tensiunile".

Îndoieli cu privire la transparenţa renumărării au apărut, de asemenea, în contextul în care accesul observatorilor independenţi a fost refuzat.

"ALEGERI FURATE"

Pe reţele de socializare şi în stradă, România este în clocot.

"O mare parte a societăţii este şocată, alta este euforică", rezumă la AFP politologul Remus Stefureac.

Pe de o parte, candidatul extremei drepte Călin Georgescu - care s-a clasat împotriva oricăror aşteptări pe primul loc - apără legitimitatea votului românilor.

De cealaltă parte zboară acuzaţii ale autorităilor.

Potrivit Consiliului Suprem de Apărarea Ţării (CSAT), acest fost funţcionar a beneficiat de un "tratament preferenţial" din partea TikTok, acuzaţie pe care reţeaua o dezminte "în mod categoric".

Sunt evocate, de asemenea, "atacuri cibernetice" vizând să influenţeze regularitatea procesului electoral" şi se notează "un interes crescut" din partea Rusiei "în contextul actual al securităţii regionale".

Premierul Marcel Ciolacu, eliminat din cursă, a gitat spectrul unor "alegeri furate" dând totodată asigurări că nu va candida din nou în cazul unui nou scrutin.

EXTREMA DREAPTĂ, AŞTEPTATĂ ÎN FORŢĂ

În acest context exploziv, românii se întorc la urne duminică, de Ziua Naţională, de această dată pentru a alege Parlamentul.

După 30 de ani de viaţă politică strcturată de două partide mari, analiştii preconizează un hemiciclu fragmentat şi negocieri dificile în vederea formării unui guvern.

Extrema dreaptă este creditată cu peste 30% dintre intenţiile de vot, potrivit sondajelor.

Acest lucru nu s-a mai văzut până acum într-o ţară ferită de puseuri naţionaliste, observate în restul regiunii, dar agitată de furia şi frustrările populaţiei, din cauza unei inflaţii-record şi unei clase politice considerate incompetente şi arogante.

Mai multe formaţiuni din această tabără politică sunt prezente în scrutin: Partidul Alianţa Unirii Românilor (AUR), al cărui candidat, George Simion, a primit aproape 14% dintre voturi în alegerile prezidenţiale, dar şi SOS Romania, condus de către turbulenta candidată favorabilă Kremlinului Sana Şoşoacă.

Un partid nou, Partidul Oamenilor Tineri (POT), şi-a făcut apariţia după surpriza Georgescu, pe care-l susţine, şi ar putea trece de pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament.

"Suntem aici, în picioare, vii, mai numeroşi ca niciodată şi cu o formidabilă ocazie în faţa noastră", le-a spus susţinătorilor său Simion, un mare fan al lui Donald Trump, care visează la o victorie a extremei drepte atât în alegerile prezidenţiale, cât şi parlamentare.

În tabăra proeuropeană adversă, Partidul USR - care speră să învingă - evocă "o bătălie existenţială" - "o confruntare" între cei care vor să "păstreze tânăra democraţie românească" născută din Revoluţia din 1989 şi cei care vor "să se întoarcă în sfera de influenţă rusă".

Laminaţi, social democraţii şi liberalii, care se află în prezent la putere într-o coaliţie, îşi scot în faţă "experienţa", într-o încercare de a-şi limita pagubele.

"Toate cărţile sunt refăcute", conchide politologul Remus Stefureac, care-şi imaginează posibilitatea unui guvern de unitate naţională împotriva riscurilor în domeniul securităţii, cu războiul de la porţile României, a notat AFP.