România susţine extinderea NATO în Balcanii de vest şi în spaţiul ex-sovietic

Preşedintele ţării, Traian Băsescu, a declarat, ieri, în cadrul unei întrevederi cu o delegaţie a tinerilor atlantişti, că statul român susţine intens invitarea Croaţiei, Macedoniei şi Albaniei în Alianţa Nord-Atlantică. Traian Băsescu a explicat: "Susţinem intens Croaţia, Macedonia şi Albania să fie invitate în NATO, de asemenea sprijinim ideea ca Bosnia-Herţegovina, Serbia şi Muntenegru să progreseze în relaţia cu NATO, ceea ce înseamnă intensificarea dialogului. Suntem susţinătorii MAP (Membership Action Plan-acordarea statutului de ţară candidată) pentru Ucraina şi Georgia".

Afimaţiile preşedintelui Băsescu cu privire la Ucraina şi Georgia sunt susţinute cu tărie şi de preşedintele american George W. Bush care şi-a declarat "susţinerea puternică" pentru aspiraţiile nord-atlantice ale celor două state ex-sovietice şi a spus că aceasta va fi poziţia sa la summitul de la Bucureşti. "Poziţia mea este foarte solidă", a repetat el, şi a subliniat că "Ucraina şi Georgia ar trebui să primească MAP la Bucureşti". Preşedintele american a mai spus că l-a asigurat pe omologul său rus, Vladimir Putin, că nu are de ce să se teamă, pentru că NATO înseamnă "stabilitate şi democraţie şi orice ţară are avantaje dacă ţările vecine sunt democratice şi stabile".

Aproximativ zece state membre NATO se opun apropierii Ucrainei de alianţă - demers făcut de conducerea de la Kiev -, invocând pe de o parte opoziţia opiniei publice ucrainene, iar pe de alta, reacţia Rusiei faţă de extinderea Alianţei către graniţele sale.

Franţa a anunţat, prin vocea premierului său, că se va opune acordării MAP pentru Ucraina şi Georgia la summitul de la Bucureşti, iar Rusia şi-a reafirmat poziţia, marţi, prin viceministrul de externe Grigori Karasin, care a declarat că relaţiile ruso-ucrainene vor fi grav afectate în cazul unei aderări a Kievului la NATO. "Aderarea Ucrainei la NATO va antrena o criză profundă în relaţiile ruso-ucrainene, ceea ce va avea un impact negativ asupra securităţii europene", a explicat Karasin, care a subliniat: "Aderarea Kievului la NATO, dacă va avea loc, va necesita o schimbare a priorităţilor în ceea ce priveşte securitatea noastră stra-tegică" fără a preciza dacă se referă la o replică militară sau diplomatică.

Îngrijorarea Kremlinului faţă de dorinţa Statelor Unite de a include Georgia şi Ucraina în Planul de Acţiuni în vederea aderării NATO a fost subliniată şi de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, care califica drept "imprudentă" includerea celor două ţări la NATO, deşi "majoritatea populaţiei ucrainene este "împotrivă", iar republicile separatiste proruse din Georgia - Abhazia şi Osetia de Sud- "nici nu vor să audă" despre această măsură.

Preşedintele ucrainean Viktor Iuscenko a declarat, în conferinţa de presă comună cu omologul său american, George W. Bush, ce a avut loc înaintea summitului NATO, că opinia publică din ţară va susţine în cele din urmă aderarea la Alianţă, dacă va fi informată în mod adecvat.Potrivit unui sondaj din luna martie, citat de Reuters, puţin peste 30% din populaţia Ucrainei sprijină în prezent aderarea la NATO.

Stanislaw Komorowski, subsecretar de stat în Ministerul polonez al Apărării, a declarat: " NATO are obligaţia să primească Ucraina şi Georgia, iar aliaţii au o obligaţie de a da un răspuns pozitiv în privinţa Planului de acţiune în vederea aderării (MAP) la Bucureşti. Dacă ar exista o întârziere, misiunea politică a Alinaţei ar suferi o înfrângere im-portantă".

Oficialul polonez a subliniat că MAP este legat de procesul de democratizare, reluând argumentul prşedintelui SUA că democraţiile nu constituie o ameninţare pentru Rusia.

Şefii de stat prezenţi la summit vor mai aborda, la Bucureşti, şi problema scutului antirachetă şi cea a securităţii energetice.