România vrea să adere la IDA

Ţara noastră intenţionează să devină membru al Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare (International Development Association - IDA), divizia Băncii Mondiale specializată pe acordarea de asistenţă celor mai sărace ţări din lume, potrivit unui proiect de lege publicat pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

În urma aderării, guvernul ar urma să plătească 4.089.527 dolari, reprezentând subscripţia obligatorie la capitalul Asociaţiei, plus încă 1.362.924 dolari, reprezentând subscripţia suplimentară la capital. Din subscripţia obligatorie, ţara noastră ar trebui să achite 408.953 dolari, prin virament emis până la 31 decembrie 2013, restul urmând să fie plătit prin bilet la ordin emis până la finele anului. Subscripţia voluntară se plăteşte prin bilet la ordin emis în 30 de zile de la data notificării intenţiei de plată către IDA.

Cele două sume plătite prin bilete la ordin trebuie prevăzute anual în bugetul de stat începând cu data emiterii documentelor, urmând să fie achitate la momentul solicitării plăţii de către Asociaţie.

Sumele aferente subscripţiilor voluntare suplimentare se cuprind în bugetul MFP, se precizează în document.

Ţara noastră este membru al tuturor organizaţiilor care fac parte din grupul Băncii Mondiale, cu excepţia IDA, respectiv Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), din 1972, Corporaţia Financiară Internaţională (International Financial Corporation - IFC), din 1991, şi Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor, din 1992.

IDA a fost înfiinţată în anul 1960, ca parte a Grupului Băncii Mondiale responsabilă pentru acordarea de finanţare pe baze preferenţiale statelor celor mai sărace. Aceste finanţări pot lua forma unor granturi, a unor împrumuturi cu termeni financiari favorabili (maturitate pe termen foarte lung, până la 40 ani, fără dobândă, perioadă de graţie mare, până la zece ani), a unor garanţii parţiale de risc şi a unor scutiri de datorie. Proiectele finanţate de către IDA se concentrează pe sectoare precum învăţământul primar, servicii de sănătate de bază, apă potabilă şi salubritate, protecţia mediului, îmbunătăţirea climatului de afaceri, infrastructură şi reformele instituţionale.

Sursele de finanţare pentru IDA constau, în principal, din contribuţii noi ale membrilor donatori, prin suplimentări ale IDA o dată la fiecare trei ani (peste 70% din resursele IDA), rambursări din împrumuturile acordate şi alte resurse interne (aproximativ 23%) şi transferuri din venitul anual net al BIRD şi, mai recent, al IFC.

Ţara noastră a transmis Băncii Mondiale, pe 14 iunie 2010, o scrisoare privind intenţia sa de a deveni membru al IDA. La 12 decembrie 2012, guvernul a transmis acceptul său privind subscripţia aplicabilă aderării ţării noastre în cadrul Părţii a II-a.

Spre deosebire de ţările incluse în Partea I, statele membre ale Părţii a II-a au dreptul, dar nu şi obligaţia, de a contribui la subscripţiile suplimentare. Contribuţia trebuie să fie plătită doar parţial (10%) în valută liber-convertibilă (dolari), restul urmând a fi achitaţi în monedă naţională, în numerar sau prin emiterea de bilete la ordin.

Membrii Părţii a II-a asigură doar plata capitalului subscris şi vărsat, cu impact imediat asupra cheltuielilor bugetului de stat, în valoare de 408.953 USD, restul de 5.043.498 USD echivalent, putând fi plătit prin bilete la ordin emise în monedă naţională. În plus, membrii din Partea a II-a beneficiază de un drept de preemţiune, la un preţ fix de 25 USD pe acţiune, pentru a subscrie acţiuni suplimentare astfel încât să îşi menţină puterea de vot.

Aderarea ţării noastre la IDA urmează să îi asigure o putere de vot de 97.984 voturi.