Românii din străinătate votează pe parcursul a 35 de ore, în 294 de secţii de vot

Românii din străinătate vor vota pe parcursul a 35 de ore, ca urmare a decalajelor de fus orar, primii care se vor prezenta la urne fiind cetăţenii români din Noua Zeelandă, sâmbătă seară, iar ultimele urne se vor închide pe coasta de vest a Statelor Unite, luni dimineaţă, potrivit NewsIn.

Cei aproape două milioane de români cu drept de vot din afara ţării vor putea vota în 294 secţii de votare organizate de MAE în toate colţurile lumii. Este mai mult decât dublu faţă de numărul secţiilor din străinătate organizate la alegerile prezidenţiale din 2004, însă atunci România nu era încă membră UE, iar libera circulaţie era doar un deziderat. După aderarea la UE s-a înregistrat un adevărat exod al românilor, care au preferat să se îndrepte cu precădere către Italia şi Spania.

Prima secţia de vot care se va deschide va fi cea cu numărul 289 din Auckland, Noua Zeelandă, sâmbătă, la ora 20.00, ora României, când acolo este deja ora 7.00 şi când, potrivit legii, începe procesul de votare pentru alegerile prezindenţiale şi referendum. Secţiile de pe coasta de vest a SUA, precum cele din San Francisco, Las Vegas, Los Angeles şi Seattle, se vor închide luni, ora 7.00, ora României.

Până când se vor deschide secţiile de votare din ţară, românii din 31 de state au deja posibilitatea să meargă la urne. Astfel, în cursul nopţii se vor deschide pe rând toate secţiile de votare din ţările care se află în emisfera estică a globului şi astfel au un fus orar avansat faţă de cel al României. La miezul nopţii urmează să se deschidă şi secţiile din Tokyo (Japonia), Seul (Coreea de Sud) şi Phenian (Coreea de Nord). Apoi, urmează ţări ca Filipine, China, Kazahstan, India, Georgia, Rusia sau Qatar.

Odată cu votul din ţara noastră, va debuta votul şi pentru românii care se află în alte 17 ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, iar la o oră după ce se deschid urnele în România vor putea să voteze şi românii din Spania sau Italia, unde există cele mai numeroase comunităţi de români din diaspora. Ultimele secţii de vot care se vor deschide vor fi cele de pe coasta de vest a Americii. Astfel, duminică la ora 17.00, ora României, se vor deschide secţiile de vot din Los Angeles, Seattle, San Francisco, Sacramento, Las Vegas şi Orange County.

Statisticile de la ultimele scrutine arată o prezenţă destul de scăzută la vot a românilor din străinătate al căror număr este estimat la circa trei milioane de persoane. La alegerile generale din 2004 s-au prezentat la urne aproape 39.000 de români de pe tot globul. Pentru referendumul vizând demiterea preşedintelui, din mai 2007, au votat peste 75.000 de români din străinătate, iar pentru europarlamentarele din 2007 au votat numai 21.000 de români. La alegerile parlamentare din noiembrie 2008 au votat 24.000 de români de peste hotare, iar pentru scrutinul din iunie 2009 pentru alegerea europarlamentarilor au votat puţin peste 14.000 de cetăţeni din diasporă.

Ministerul de Externe a estimat vineri că în străinătate interesul pentru scrutinul prezidenţial este mai mare ca la alegerile anterioare şi evaluează că tendinţa este ca un număr mai mare de cetăţeni români din străinătate, comparativ cu anii trecuţi, să se prezinte la vot.

În anii trecuţi, emigranţii români s-au plâns că erau nevoiţi să parcurgă distanţe imense pentru a putea vota şi au acuzat autorităţile române că nu pun la dispoziţie suficiente secţii de vot. La alegerile europarlamentare din 7 iunie 2009, MAE a organizat 184 de secţii de votare, la prezidenţiale din 2004 fuseseră organizate 142 de secţii de vot în străinătate, la referendumul de la 19 mai 2007 -176, la europarlamentarele din 25 noiembrie 2007 - 181, iar la alegerile paralamentare din 30 noiembrie 2008 - 221.

Astfel, în baza evaluărilor de la nivelul misiunilor diplomatice, în urma unor solicitări din partea comunităţilor de români din străinătate şi ţinând cont de interesul crescut pentru alegerile prezidenţiale, Ministerul de Externe a decis organizarea a 294 de secţii de vot în străinătate. Dintre acestea, 55 se află în Italia, 38 în Spania, 13 în R. Moldova (noutatea fiind aici, dincolo de numărul mare de secţii, faptul că ele pot fi deschise în premieră şi în teritoriul Republicii, nu numai la Chişinău), nouă în Franţa, trei în Ungaria, cinci în Germania, trei în Rusia, patru în Canada şi 28 în SUA.

Ministerul de Externe a trimis 600.000 buletine de vot pentru secţiile de vot din străinătate pentru alegerile prezidenţiale şi câte 600.000 de buletine de vot pentru fiecare dintre cele două întrebări ale referendumului naţional (un buletin pentru fiecare întrebare), în total 1.800.000 de buletine de vot pentru alegerile prezidenţiale şi referendum. Cele mai multe buletine de vot au fost trimise în Italia, anume 167.600, urmând Spania cu 155.200, Republica Moldova cu 52.000 şi SUA cu 44.076.

La alegerile prezidenţiale şi referendum pot vota şi turiştii, iar actele de identitate pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, valabile în ziua votării.

Alegătorul care se prezintă la vot nu semnează pe un singur tabel electoral, ci va semna în două tabele: unul pentru alegerea preşedintelui - urmând a primi buletinul de vot pentru alegerea preşedintelui - şi într-un tabel electoral pentru referendum - şi va primi cele două buletine pentru referendum. De asemenea, alegătorii vor completa două declaraţii pe proprie răspundere că nu au votat nicăieri - una pentru referendum, una pentru alegerea preşedintelui, în funcţie de opţiunea de vot.

În jurul votului din străinătate s-au iscat, la fel ca şi la precedentele scrutine, mai multe controverse. Astfel, preşedintele Comisiei de afaceri externe din Senat, social-democratul Titus Corlăţean, a declarat, la începutul lunii octombrie, că a intrat în posesia unor informaţii potrivit cărora ar exista tentative de fraudare a alegerilor prin multiplicarea secţiilor de votare din străinătate, care să fie conduse de oameni apropiaţi PD-L, şi nu de diplomaţi. Totuşi, MAE a asigurat constant că va garanta echidistanţa şi neutralitatea organizării alegerilor peste hotare. În plus, preşedinţii secţiilor de votare din străinătate au fost numiţi numai din rândul diplomaţilor.

În plus, Titus Corlăţean, l-a mai acuzat şi pe secretarul de stat pentru diasporă, Eugen Tomac, că face campanie electorală pentru Traian Băsescu, pe bani publici, în străinătate, şi a cerut o intervenţie a MAE în acest sens. Tomac a respins acuzaţiile lui Corlăţean şi a explicat că s-a aflat în R. Moldova şi Spania conform atribuţiilor MAE, iar în ultima sa deplasare la Chişinău a fost în timpul zilelor de concediu fără plată.

Pentru a asigura o mai mare transparenţă a organizării votului în străinătate şi pentru a înlătura "orice urmă de suspiciune", MAE a apelat şi la noile medii de comunicare pe Internet. Astfel, MAE şi-a făcut cont pe Twitter şi Facebook, canale prin care "se poate aduce puţină culoare şi care arată ce se întâmplă în interiorul unei instituţii atunci când se organizează un proces de anvergură", potrivit reprezentanţilor instituţiei.

Oana Marinescu, director al Direcţiei de Comunicare şi Diplomaţie Publică din MAE, le-a cerut vineri cetăţenilor români din străinătate să se prezinte din timp la vot, avertizând că, din cauza faptului că se vor desfăşura două scrutine în acelaşi timp - prezidenţialele şi referendumul - , în a doua parte a zilei s-ar putea produce aglomeraţie la anumite secţii de votare.