Rusia se plânge de creşterea tarifelor de tranzit a gazelor în UE

Rusia se plânge că noile reglementări europene privind tarifele de tranzit pentru gazele naturale conduc la o creştere de câteva ori a preţurilor plătite de Gazprom. Vineri, la încheierea lucrărilor sesiunii a XI-a a Comisiei interguvernamentale (mixte) româno-ruse, şeful Agenţiei Federale "Rossotrudnicestvo" Konstantin Kosaciov, a declarat: "În domeniul gazelor, cooperarea merge normal, dar pot apărea probleme. Nu din cauza României sau a Rusiei, ci a Comisiei Europene şi a pachetului 3 energie. Este vorba despre tarifele pentru tranzitul de gaze, care vor creşte de câteva ori. Rusia discută cu Uniunea Europeană pe această temă".

Rusia caută alternative de transport către Europa pentru a evita tranzitul pe distanţe lungi. Dacă Rusia şi UE nu ajung la o înţelegere, atrunci ţara noastră riscă să piardă sume importante de bani din tranzit (trans­ferul gazelor ruseşti către alte ţări prin conductele noastre administrate de Transgaz). Problemele legate de tranzit nu au nicio legătură cu importurile noastre de gaze din Federaţia Rusă.

Reprezentantul delegaţiei Rusiei a explicat: "Comisia Europeană nu recunoaşte noţiunea de tranzit şi vrea să impună un nou mod de calcul al tarifelor pentru tranzitul gazelor, care ar avea ca efect creşterea costurilor pentru grupul rus Gazprom. Contractele de tranzit dintre România şi Rusia sunt încheiate până în 2015 şi 2023. Rusia nu vede niciun obstacol legal, ne vom îndeplini toate obligaţiile contractuale. Întrebarea este ce se va întâmpla după aceea, deoarece condiţiile noilor contracte sunt inacceptabile pentru Rusia. Misiunea noastră este să favorizăm contractele directe".

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat că a discutat cu reprezentanţii ruşi şi problema importului direct de gaze: "Există această oportunitate. Partea rusă a manifestat interesul de a rămâne un partener al României. Nu am discutat un termen, dar este un obiectiv inevitabil".

Lucrările comisiei mixte româno-ruse s-au axat pe mai multe domenii, printre care cel energetic, al agriculturii, transporturilor, al cercetării ştiinţifice. Partea română a menţionat o seamă de obiective în domeniul energetic, al industriei siderurgice, chimice, agricultură, infrastructură, în care aşteaptă colaborarea mediilor de afaceri din Rusia. "Există un interes major al României de a valorifica potenţialul pieţei ruseşti. În acest domeniu suntem interesaţi de creşterea exporturilor produselor agroalimentare în Rusia", a precizat ministrul Vosganian.

Potrivit acestuia, discuţiile din domeniul energetic au avut o pondere importantă: "S-a menţionat colaborarea în dezvoltarea infrastructurii pentru depozitarea subterană a gazelor naturale pe teritoriul Româ­niei, participarea companiilor ruse la construcţia şi modernizarea unor centrale electrice de cogenerare de înaltă eficienţă în România însoţite de furnizarea de gaze naturale pentru funcţionarea acestora. Am discutat şi despre posibilitatea încheierii unor contracte directe cu Gazprom pentru furnizarea gazelor naturale fără intermedieri, armonizarea poziţiei Federaţiei Ruse cu obligativitatea României ce decurge din statutul său de membru al Uniunii Europene privind regimul aplicabil conductelor transfrontaliere, apoi încurajarea reciprocă a investiţiilor în tehnologii inovatoare şi participarea companiilor ruseşti la alcătuirea de clustere".

Konstantin Kosaciov a mai declarat că societăţile cu acţionariat rusesc din Româ­nia sunt îngrijorate de preţul mare al electricităţii: "Creşterile vin din obligaţia Româ­niei de a liberaliza piaţa energiei şi gazelor şi de a implementa directiva europeană privind reducerea emisiilor poluante şi creşterea ponderii energiei regenerabile. Acestea sunt obligaţiile ce decurg din statutul de membru al UE. Mechel a plătit, anul trecut, cu 30% mai mult pentru energie, iar Alro - cu 60%. Ştim că există acum, la nivelul Guvernului României, dialog cu mediul de afaceri pe această temă pentru a se găsi soluţii reciproc avantajoase."

Vorbind despre Lukoil, domnul Kosaciov a spus că producătorul rus de petrol consideră că OMV Petrom face o "concurenţă neloială" pe piaţa distribuţiei de carburanţi. "Sperăm că unele preferinţe de care se bucură Petrom să nu mai fie prelungite", a adăugat domnia sa.

Varujan Vosganian a replicat faptul că aşteaptă de la patronii firmelor ruseşti prezente în România o "mai mare disponibilitate de îndeplinire a responsabilităţilor" privind investiţiile şi locurile de muncă: "Dialogul cu companiile ruseşti este permanent. Aşteptăm o mai mare disponibilitate de îndeplinire a responsabilităţilor patronatului firmelor ruseşti în privinţa investiţiilor şi a locurilor de muncă. Cât despre Alro, am precizat că până în 2012 a beneficiat de preţuri preferenţiale pentru energia cumpărată de la Hidroelectrica. Ministerul a solicitat tuturor companiilor care cer facilităţi pentru scăderea costurilor cu energia să demonstreze ce creşteri investiţionale vor avea dacă li se acceptă revendicările".

Ministerul Economiei a adresat companiilor ruse propunerea de a investi în construcţia de hidrocentrale noi pe Criş şi Arieş, participarea la realizarea hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, modernizarea termocentralei Iernut deţinută de Romgaz, cooperarea privind construcţia unor depozite subterane de gaze naturale şi explorarea de perimetre petroliere noi.

Konstantin Kosaciov a spus că partea rusă depune toate eforturile să vadă cât de reale pot fi propunerile pe care le-au primit firmele ruseşti.