RUSIA: Statele puternice - adevăratele beneficiare ale deblocării exportului cerealelor ucrainene

Preşedintele Vladimir Putin şi omologul său turc Tayyip Erdogan ar urma, să discute, în cursul întrevederii pe care o vor avea zilele următoare în Uzbekistan, despre implementarea unui nou acord privind exporturile de cereale ucrainene, a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Întâlnirea dintre cei doi şefi de stat va avea loc în urma criticilor pe care Erdogan şi Putin le-au formulat în legătură cu actualul acord, preşedintele Federaţiei Ruse afirmând că statele aflate în curs de dezvoltare au fost "înşelate" şi că formula amendamente, înainte de prelungirea acordului actual, care expiră în luna noiembrie.

"O conversaţie între Putin şi Erdogan este posibilă şi necesară. Ne aşteptăm să aibă loc la Samarkand", a spus Dimitri Peskov, referindu-se la summitul Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), ce are loc în această săptămână în Uzbekistan.

Dmitri Peskov a declarat că acordul cu cereale a fost nedrept pentru ţările cele mai sărace, deoarece majoritatea transporturilor au fost trimise în Europa şi în alte ţări bogate.

"Acordurile sunt implementate, dar modul în care sunt implementate nu oferă niciun beneficiu specific ţărilor sărace", a spus Peskov.

Un purtător de cuvânt al ONU a declarat săptămâna trecută că doar 30% din cerealele şi alte produse alimentare care au părăsit Ucraina au fost trimise în ţări aflate în curs de dezvoltare şi a arătat că acordul de export este o operaţiune comercială, nu umanitară, condusă de piaţă, majoritatea navelor de transport marfă care erau blocate în porturile ucrainene fiind încărcate cu porumb şi rezervate de ţările dezvoltate pentru a fi folosite pentru hrana animalelor sau biocombustibili.

Totodată, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a precizat că este nevoie de măsuri suplimentare pentru a ajuta Rusia să-şi exporte propriile produse agricole.

Occidentul nu a impus sancţiuni pentru produsele alimentare sau îngrăşămintele ruseşti, dar Moscova spune că sancţiunile logistice şi restricţiile asupra navelor ruseşti care intră în porturile occidentale sau asigură asigurarea limitează accesul Rusiei pe pieţele mondiale.

Purtătorul de cuvânt al administraţiei de la Kremlin afirmă că reducerea acestor restricţii a fost o parte cheie a acordului privind deblocarea circulaţiei în Marea Neagră pentru navele ucrainene.

"Această problemă nu a fost rezolvată. Va fi şi aceasta subiectul conversaţiei dintre preşedintele Putin şi preşedintele Erdogan", a spus Peskov.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan se va întâlni la finalul septembrie cu preşedintele american Joe Biden, în cadrul vizitei oficiale pe care o va efectua la Washington, a afirmat un înalt oficial turc, citat de agenţia Reuters. Discuţiile dintre cei doi lideri ar urma să includă războiul din Ucraina, relaţiile dintre Turcia şi Rusia şi acordul de export de cereale cu Ucraina.

Biden şi Erdogan s-au întâlnit ultima dată la sfârşitul lunii iunie, în cadrul summitului NATO de la Madrid, la finalul căruia Turcia a acceptat aderarea Finlandei şi Suediei la alianţa politico-militară, în ciuda opoziţiei acerbe din partea Rusiei. La sfârşitul summitului NATO, preşedintele Joe Biden a spus că Statele Unite au sprijinit vânzarea avioanelor de luptă F-16 către Turcia şi că este încrezător că poate fi obţinută aprobarea Congresului necesară pentru vânzare.

"După ultima întâlnire cu Biden, administraţia americană a luat măsuri aşa cum am cerut noi în unele chestiuni importante, cum ar fi F-16. Cred că vor fi lucruri similare", a spus înalt oficial turc, citat de Reuters.

Cele două ţări sunt în contradicţie cu privire la sprijinul SUA pentru YPG-ul kurd sirian - un aliat al SUA în lupta împotriva Statului Islamic din nord-estul Siriei, dar considerat grup terorist de către Ankara.

"O nouă pagină poate fi deschisă acum în Siria, iar Statele Unite trebuie să ia măsuri în acest context. La fel, ameninţarea YPG trebuie bine evaluată. Unii oficiali americani sunt conştienţi de acest lucru", a spus oficialul de la Ankara.

El a precizat că Biden şi Erdogan ar urma să discute şi despre relaţiile dintre Turcia şi Grecia, care s-au tensionat în ultima perioadă.

• Peste 300 miliarde dolari - valoarea despăgubirilor pe care Ucraina le va solicita Rusiei, la finalul războiului

Ucraina va solicita Rusiei despăgubiri de război în valoare de peste 300 miliarde dolari, a declarat Denis Maliuska, ministrul ucrainean al justiţiei, citată de DPA.

Kievul doreşte adoptarea unei rezoluţii de către Adunarea Generală a ONU care să stabilească un mecanism internaţional de compensare, a declarat Maliuska grupului media german Funke.

În timp ce daunele provocate infrastructurii ucrainene de invazia rusă sunt estimate la valori ce depăşesc suma menţionată ca despăgubiri de Denis Maliuska, cifra de 300 miliarde dolari reprezintă valoarea totală a activelor pe care Banca Naţională a Rusiei le deţine în ţările membre ale Grupului celor şapte state cele mai industrializate din lume (SUA, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Marea Britanie) şi care au fost îngheţate în baza sancţiunilor impuse Moscovei ca urmare a invaziei în Ucraina. Pe lângă accesul la fondurile îngheţate ale statului rus, Denis Maliuska a declarat că Ucraina doreşte totodată confiscarea activelor din străinătate ale companiilor de stat ruseşti şi ale proprietăţilor de la oligarhii ruşi.

• Reprezentant al ONU: "Federaţia Rusă nu respectă drepturile prizonierilor de război"

Matilda Bogner, şeful misiunii ONU pentru drepturile omului în Ucraina a declarat că Rusia nu permite accesul reprezentanţilor Naţiunilor Unite la prizonierii de război şi a afirmat că deţine dovezi că unii dintre prizonieri au fost supuşi torturii şi relelor tratamente, fapt ce ar echivala cu infracţiunea de crime de război.

"Federaţia Rusă nu ne-a oferit acces la prizonierii de război deţinuţi pe teritoriul său sau pe teritoriul aflat sub ocupaţia sa. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu cât avem informaţii că prizonierii de război deţinuţi de Federaţia Rusă, de forţele armate ale acesteia sau de grupurile armate afiliate au suferit torturi şi rele tratamente. În ceea ce priveşte tratamentul prizonierilor de război, cu siguranţă unele dintre probleme ar putea fi calificate drept crime de război - cum ar fi tortura şi rele tratamente aplicate prizonierilor de război", a spus Matilda Bogner.

Prizonierii ucraineni sunt supuşi unui "proces de primire" prin care sunt forţaţi să meargă sau să alerge între rândurile de gardieni ruşi care, pe rând, îi bat cu severitate când intră în locurile de deţinere, a spus Bogner. Echipa ei a primit, de asemenea, informaţii despre prizonierii ucraineni care suferă de boli infecţioase, inclusiv hepatită A şi tuberculoză, într-o colonie penitenciară din Olenivka.

Reprezentanta ONU a mai arătat că experţii organizaţiei internaţionale au avut acces nestingherit la facilităţile ucrainene şi au documentat incidente de tortură şi maltratare a prizonierilor de război din partea Ucrainei, care ar putea constitui, de asemenea, crime de război.

Reprezentanţii Rusiei neagă tortura sau alte forme de maltratare a prizonierilor de război. Aceştia susţin că forţele ruse din Ucraina sunt angajate într-o "operaţie militară specială" pentru a dezarma ţara şi a elimina naţionaliştii de extremă dreapta pe care îi consideră o ameninţare la adresa securităţii Rusiei.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu poate comenta declaraţia reprezentantei ONU, deoarece autorităţile ruse nu au suficiente informaţii. "Nu ştim cine a abordat militarii şi dacă au făcut-o", a spus Dmitri Peskov într-un briefing de presă.

• Sprijin militar pe termen lung al SUA pentru Ucraina

Pentagonul va finaliza în maximum două luni un plan prin care să sprijine armata ucraineană pe termen mediu şi lung, inclusiv după ce războiul cu Rusia se va încheia, susţin trei oficiali din domeniul apărării citaţi de CNN. Analizarea situaţiei şi întocmirea planului sunt conduse de şeful Statului Major Întrunit, generalul Mark Milley, şi s-ar baza pe ajutorul militar de miliarde de dolari pe care SUA l-a acordat Ucrainei de la invadarea Rusiei în februarie.

Procesul se află într-un stadiu incipient, iar un oficial de rang înalt din domeniul apărării a declarat că acesta analizează "viitorul forţelor ucrainene", urmărind să răspundă la întrebări cheie despre "ce are sens?" şi "ce vrem ca Ucraina să înceapă să aibă pe termen mediu şi lung?" în ceea ce priveşte sprijinul militar. Pe lângă conflictul actual, care se aşteaptă să fie de durată, SUA se uită, cel puţin, la următorii cinci ani după încheierea războiului, mai notează CNN.

Analiza este realizată împreună cu ucrainenii şi, dacă va fi aprobată de preşedintele Joe Biden, ar putea duce la ani de zile de viitoare vânzări de arme şi la stabilirea unui program de pregătire militară pe termen lung de către SUA. Aceasta ar fi prezentată Kievului ca o evaluare, dar ar oferi o foaie de parcurs clară care să arate cum consideră SUA că ar trebui să-şi dezvolte armata.

Luna trecută, atunci când a discutat despre ajutorul acordat Ucrainei, Colin Kahl, subsecretarul pentru politică al Departamentului Apărării, a menţionat: "Deşi multe dintre aceste capacităţi nu sunt destinate să contribuie direct la lupta de astăzi, ele vor forma coloana vertebrală a unei viitoare forţe ucrainene robuste, capabilă să apere Ucraina în anii următori".