Şansele ministrului francez al finanţelor, Christine Lagarde, să devină prima femeie din fruntea Fondului Monetar Internaţional (FMI) par să depindă de modul în care va fi soluţionată o dispută veche ce o priveşte.
Lagarde ar putea fi anchetată pentru manipulare în cazul Bernard Tapie.
În 2007, Lagarde a intervenit într-o dispută legală ce se derula de multă vreme între Tapie şi banca "Credit Lyonnais". Mai precis, a fost vorba des-pre vânzarea litigioasă a firmei "Adidas" AG prin banca "Credit Lyonnais", în 1993, şi se pare că tranzacţia a fost subevaluată, în defavoarea omului de afaceri.
Lagarde a hotărât înfiinţarea unei comisii speciale de arbitraj care să judece cazul, iar în 2008 a obligat banca deţinută de stat să-l despăgubească pe Tapie cu 240 de milioane de euro, sumă la care s-au adăugat dobânzi şi alte amenzi. Astfel, la sugestia lui Lagarde, Bernard Tapie, susţinător al preşedintelui Franţei, Nicolas Sarkozy, a beneficiat de 385 de milioane de euro de la stat.
Actualul ministru francez al finanţelor se apără şi spune că totul este o "încercare urâtă de a fi murdărită".
Curtea de Justiţie a Franţei, care supraveghează acţiunile miniştrilor pe parcursul mandatului, trebuie să decidă până la data de 10 iunie dacă va investiga rolul lui Lagarde în cazul mai sus menţionat.
Amintim că Lagarde este candidatul favorit în cursa pentru funcţia de director general al FMI, post deţinut anterior de Dominique Strauss-Kahn. Acesta a demisionat recent, în urma scandalului sexual în care este implicat.
FMI a deschis, luni, lista nominalizărilor pentru postul de director general şi primeşte cereri în acest sens până în 10 iunie. Dacă există doar trei sau mai puţini candidaţi înscrişi, atunci FMI va numi imediat noul director general, însă dacă vor fi patru sau mai multe candidaturi, va fi nevoie de mai mult timp pentru selectarea unei liste de trei persoane.
Christine Lagarde, în vârstă de 55 de ani, fost avocat corporate, nu şi-a depus, deocamdată, candidatura pentru şefia FMI, însă este sprijinită de Franţa, Marea Britanie şi Germania. Oficialii de la Paris susţin că această candidatură va fi susţinută şi de China, însă afirmaţia nu a fost confirmată de banca centrală din Beijing.