SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ Rata de dobândă pe 10 ani a României a coborât la minimul ultimelor cinci săptămâni

Piaţa titlurilor de stat din România a încorporat climatul din pieţele financiare internaţionale şi factorii interni săptămâna trecută, evidenţiindu-se scăderea ratei de dobândă la obligaţiunile suverane pe scadenţa 10 ani la 3,095%, minimul ultimelor cinci săptămâni, arată într-un raport Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania. Acesta precizează că evoluţia descendentă a costurilor de finanţare a fost în linie cu cele din Statele Unite şi Germania. Rata de dobândă pe 10 ani a României a urcat în debutul lunii martie la 3,47% după ce în 11 februarie a atins un minim istoric de 2,66%.

Rădulescu notează: "În România, soldul creditului neguvernamental total a crescut cu 0,7% lună/lună şi cu 5,3% an/an la 285,5 miliarde de lei în februarie (nivel record), dinamică influenţată de ameliorarea indicatorilor de încredere în economie şi nivelul redus al costurilor reale de finanţare. De asemenea, depozitele neguvernamentale s-au majorat cu 1,3% lună/lună şi cu 16,4% an/an la 427,8 miliarde de lei în februarie. Pe de altă parte, statisticile băncii centrale indică creşterea ratei creditelor restante de la 2,12% în ianuarie la 2,15% în februarie. Nu în ultimul rând, stenograma şedinţei de politică monetară din 15 martie evidenţiază perspectiva ca volumul activităţii din economia reală să revină la nivelul pre-pandemie la jumătatea acestui an. Climatul din pieţele financiare internaţionale şi ştirile interne (inclusiv cele privind intensificarea pandemiei) au determinat scăderea ratei de dobândă la titlurile de stat la 10 ani cu 4,5% la 3,095% în această săptămână (plus 4,4% în 2021). Spread-ul de dobândă s-a ajustat cu 7,8% la 1,35 puncte procentuale".

În debutul acestui an s-a evidenţiat o tendinţă de ajustare ascendentă a anticipaţiilor inflaţioniste, mai ales în Statele Unite, care explică creşterea randamentelor obligaţiunilor pe termen lung pe pieţele financiare internaţionale, evoluţie ce a avut impact şi asupra pieţelor emergente şi implicit şi asupra celei locale de la mijlocul lunii februarie încoace.

Săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 450 milioane de lei prin titluri scadente în noiembrie 2024, la un cost mediu anual de 2,40%, cu 1 punct de bază peste nivelul de la ultima licitaţie pe această scadenţă, ţinută tot în martie, şi cu 480 milioane de lei prin obligaţiuni scadente în octombrie 2027, la un cost mediu anual de 2,81%, în creştere cu 42 de puncte de bază comparativ cu licitaţia similară de la începutul lunii februarie. Pentru această săptămână, Ministerul de Finanţe a programat o licitaţie cu titluri scadente în octombrie 2034, în volum de 345 milioane de lei.

Analiştii BT Asset Management arată la rândul lor că corecţiile pe randamentele suverane în lei (circa 10 puncte de bază pe scadenţele lungi) au venit graţie unei schimbări de poziţionare a investitorilor în condiţiile în care consensul general până recent în piaţă era că randamentele vor continua să crească. BNR a intrat pentru scurt timp la cumpărare în prima parte a lunii martie pentru a transmite un semnal cu privire la costurile de finanţare acceptabile din acest an în condiţiile în care România are de finanţat un deficit bugetar de 7,2% în acest an şi deficite bugetare încă mari în anii viitori. De menţionat de asemenea că la nivel global s-a înregistrat o ameliorare a percepţiei de risc în ultima parte a săptămânii trecute, investitorii internaţionali reintrând pe active considerate mai riscante.

• BNR: "Piaţa financiară internaţională rămâne o sursă de riscuri mărite la adresa evoluţiilor interne"

Cristian Popa, membru în Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a afirmat recent la emisiunea online Feel the Markets că recenta creştere a inflaţiei va necesita o abordare precaută a politicii monetare. Analiştii BCR notează într-un raport că se aşteaptă la menţinerea dobânzii cheie de către BNR la nivelul minim istoric de 1,25% pentru o perioadă de câteva trimestre.

Aceştia mai arată că Ministerul Finanţelor are în plan emiterea de euroobligaţiuni în valoare de aproximativ 11 miliarde euro (echivalent) în perioada aprilie 2021 - aprilie 2022.

Horia Braun Erdei, directorul general al Erste Asset Management, notează la rândul său că guvernul a lipsit de pe piaţa de datorie globală cu eurobonduri în primul trimestru din acest an întocmai din cauza majorării costurilor de finanţare la nivel global.

Acesta precizează: "Caracteristica cea mai importantă a pieţelor financiare din ultimele săptămâni, respectiv aceea de creştere a randamentelor obligaţiunilor şi scădere a cotaţiilor de preţ ale acestora, şi-a avut epicentrul în SUA dar a devenit «virală» în mai toate pieţele de obligaţiuni ale globului şi cu precădere pe pieţele emergente, afectate şi de întărirea (cel puţin temporară) a dolarului. Aşa cum spuneam, titlurile de stat în EUR au fost ceva mai bine ferite datorită intensificării cumpărărilor de titluri ale Băncii Centrale Europene, dar un impact moderat a existat şi aici. România, parte din «suburbia» zonei euro, şi-a văzut aşadar randamentele titlurilor emise în EUR (cunoscute drept Eurobonduri) crescând de la începutul anului, motiv pentru care Guvernul a şi amânat emisiunea de noi Eurobonduri, făcând discrepanţă cu alţi ani când România era negreşit prezentă pe piaţă în primul trimestru. Creşterea de randamente nu a fost însă uniformă pe tot spectrul de scadenţe, un aspect demn de luat în seamă de către investitorii în obligaţiuni în acest episod de corecţie. Astfel, titlurile cu scadenţe scurte (până în 7 ani) au înregistrat de la începutul acestui an creşteri ale randamentelor cuprinse între 0,15 şi 0,30 puncte procentuale, în vreme ce Eurobondurile lungi, cu scadenţe pe 10-30 ani au cunoscut majorări ale randamentelor cuprinse între 0,4 şi 0,55 puncte procentuale, cărora le sunt asociate şi corecţii de preţ mai consistente - cu cât scadenţa e mai lungă, cu atât modificarea randamentului influenţează mai mult preţul obligaţiunii".

Minuta celei mai recente şedinţe de politică monetară a BNR notează faptul că conducerea băncii apreciază piaţa financiară internaţională drept "o sursă de riscuri mărite la adresa evoluţiilor interne" şi a celor regionale şi europene. Asta "în contextul aşteptărilor inflaţioniste crescute ale investitorilor şi al temerilor legate de perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, de natură să prelungească actualele tensiuni sau să genereze noi episoade de scădere a apetitului global pentru risc, implicit să antreneze importante realocări de portofolii pe plan global, cu potenţial impact advers mai ales pe pieţele emergente".

Referitor la conduita viitoare a politicii fiscale, membrii Consiliului de administraţie al BNR consideră că programul bugetar pentru 2021, recent legiferat, confirmă iniţierea în acest an a consolidării bugetare, cu implicaţii favorabile asupra stabilităţii macroeconomice şi primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanţare. O consolidare fiscală, adică o reducere a deficitului bugetar, înseamnă în acelaşi timp o reducere a ofertei de titluri de stat în piaţă.