SAR: Viitorul Cod Silvic îngreunează investigaţiile jurnalistice privind tăierile ilegale

Actualul proiect de lege privind Codul Silvic va duce la îngreunarea activităţii jurnaliştilor şi organizaţiilor de mediu care documentează pe teren tăierile ilegale de arbori şi alte încălcări ale legii din pădurile Românie, afirmă, într-un comunicat de presă, Societatea Academică din România (SAR), care solicită oficial Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) să înlăture din proiectul de act normativ dispoziţiile respective.

În forma supusă consultării publice, proiectul reglementează accesul în pădure în două articole distincte: în scop recreativ, respectiv în scop profesional (pentru administrarea pădurii, control, activităţi economice şi cercetare ştiinţifică), enumerând, în mod limitativ, categoriile de personal care au acces în pădure, fără ca printre acestea să se regăsească jurnaliştii şi activiştii de mediu.

"Acest mod de reglementare riscă să genereze probleme grave pentru jurnaliştii şi activiştii de mediu în raport cu persoanele, ocoalele silvice şi firmele ale căror activităţi în pădure le investighează, documentează, monitorizează şi raportează, că e vorba de tăieri de arbori, vânătoare, administrare de arii protejate ori dezvoltarea unor diferite proiecte, mai mult sau mai puţin legale. În acelaşi timp, ideea că jurnaliştii sau membrii unor organizaţii non-guvernamentale s-ar putea afla în pădure doar în scop recreativ, dar nu şi în timpul desfăşurării unor activităţi profesionale, riscă să le afecteze drepturile", susţine fostul senator Mihai Goţiu (USR), responsabil de dezvoltarea şi promovarea politicilor de mediu în cadrul SAR.

El arată că accesul nerestricţionat în pădure este o revendicare mai veche a societăţii civile din România şi e conformă cu o tendinţă manifestată deja în mai multe ţări europene, de recunoaştere a acestui drept, indiferent că e vorba de păduri publice sau private.

"Proiectul Noului Cod Silvic propune o asemenea prevedere, la articolul 58, care permite, în scop recreativ, accesul pe jos (pedestru) în tot fondul forestier naţional, iar pe bicicletă pe drumurile forestiere şi pe potecile şi traseele marcate. În cadrul aceluiaşi articol, jumătate din cadou este luat înapoi, prin acordarea posibilităţii proprietarilor de păduri private de a limita, îm mod discreţionar, accesul recreativ, ceea ce nu e greu de anticipat că se va întâmpla, mai ales în cazul pădurilor în care legalitatea tăierilor ori a vânătorii e încălcată. Mărul otrăvit este, însă, articolul 59, în care sunt enumerate exhaustiv şi limitativ categoriile de personal care au acces în pădure în scop profesional", explică Mihai Goţiu, care a activat mai bine de două decenii ca jurnalist de investigaţie, inclusiv în domeniul mediului, şi a fost iniţiator al unor modificări anti hoţie la Codul Silvic, adoptate în 2020, în perioada în care a fost senator (2016-2020).

Potrivit acestuia, reglementarea accesului în pădure cu diferenţierea în funcţie de scop (recreativ, respectiv profesional) va genera şi va escalada conflicte, încurajând administratorii de păduri, publice şi private, să încerce să-i împiedice să intre în pădure (pe motiv că dacă n-au venit să se relaxeze, n-au ce căuta acolo) ori să-i dea în judecată pe jurnalişti şi activişti, în procese abuzive, de tip SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation).

Mihai Goţiu mai arată că ideea că jurnaliştii şi activiştii s-ar putea afla, legal, în pădure doar "în scop recreativ", le-ar putea crea probleme în cazul unor accidente - pentru a nu discuta de agresiuni fizice - de genul pierderii unor drepturi care depind de recunoaşterea faptului că, în momentul accidentului, desfăşurau o activitate lucrativă (compensări, prime de asigurări, pensii de urmaş, în cazuri extreme).

SAR va solicita, în cadrul procedurii de consultare, introducerea mai multor modificări şi amendamente la proiectul Noului Cod Silvic printre care se numără: obligativitatea arhivării monitorizărilor video pe o perioadă mai mare de 30 de zile şi instituirea unor sancţiuni contravenţionale, respectiv penale pentru nerespectarea acestei obligaţii; eliminarea modificării aberante prin care fauna şi peştii din râurile de munte devin proprietatea deţinătorilor pădurilor şi la discreţia administratorilor acestora; reintroducerea ca infracţiune a distrugerii, ruperii, smulgerii din rădăcini a copacilor din parcurile şi ale spaţii verzi din localităţi şi eliminarea prevederii care ar permite reutilizarea pentru transportul lemnului a mijloacelor de transport confiscate pentru transport ilegal, dacă procesul penal nu se soluţionează definitiv în 6 luni.