Saxo Bank lansează previziuni pentru 2023

Saxo Bank, specialistul în tranzacţionare şi investiţii online, a lansat astăzi cele 10 previziuni scandaloase pentru 2023, conform unui comunicat remis redacţiei. Previziunile se concentrează pe o serie de evenimente improbabile, dar subapreciate, care, dacă ar avea loc, ar trimite unde de şoc pe pieţele financiare, precum şi pe cele politice şi culturale.

Potrivit sursei citate, aceste predicţii sunt un experiment de gândire, pentru a lua în considerare întreaga amploare a ceea ce este posibil - chiar dacă nu neapărat probabil, mai ales că, ocazional, ele devin realitate. Saxo şi-a lansat recent lista de predicţii scandaloase corecte, care includeau ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Deşi aceste previziuni nu constituie direcţiile de bază ale Saxo pentru ceea ce se va întâmpla în 2023, toate mişcările mari ale pieţei sunt provocate de ceva scandalos, deoarece o mişcare mare a pieţei necesită o mare surpriză. Într-o lume în care băncile centrale şi guvernele sunt pregătite să piardă lupta cu inflaţia, riscul este ca pieţele să se dovedească mai scandaloase ca niciodată în 2023 şi după asta.

Comentând despre Previziunile Scandaloase pentru 2023, Steen Jakobsen, Chief Investment Officer la Saxo Bank, a spus: "Previziunile Scandaloase din acest an susţin că orice speranţă într-o revenire la dinamica dezinflaţionistă pre-pandemică este imposibilă, deoarece am intrat într-o economie de război globală, cu fiecare putere majoră din întreaga lume care se luptă acum să-şi susţină securitatea naţională pe toate fronturile; fie într-un sens militar real, fie din cauza lanţului de aprovizionare afectat major, a energiei şi chiar a nesiguranţelor financiare care au fost scoase la iveală de experienţa pandemiei şi de invazia Rusiei în Ucraina."

Previziunile Scandaloase pentru 2023 sunt inspirate de asemănările dintre Europa de astăzi şi starea continentului la începutul secolului al XX-lea. În 1910, Norman Angell a scris "Marea Iluzie", argumentând că Europa nu ar putea fi din nou implicată într-un război serios, deoarece comerţul reciproc avantajos a crescut în proporţii enorme în deceniile precedente de pace prosperă. În zece ani, Europa a rămas în ruine după un război oribil de uzură pe fronturi stagnante.

Avansând rapid până în 2022, situaţia e similară, deoarece mulţi au fost şocaţi de invazia rusă a Ucrainei. Puţini au putut înţelege de ce liderul Rusiei Putin ar risca victime de război şi ar trimite ţara în declin economic după două decenii de comerţ în plină expansiune şi extrem de profitabil bazat pe export, mai ales în industriile extractive de mărfuri - în principal cu Europa de Vest şi restul lumii.

Invazia ucraineană a adus în Europa o mentalitate de economie de război la o scară nemaivăzută din 1945. Şi nu este vorba doar despre capacităţile militare îngrozitor de inadecvate din Europa de Vest, ci şi despre un model industrial, centrat pe Germania, care a fost provocat prin oprirea de cumpărare de petrol şi gaze ruseşti ieftine şi abundente, subliniază sursa citată.

Trei dintre previziunile scandaloase pentru 2023 privesc modul în care Europa ar putea răspunde la această situaţie dificilă, una care urmăreşte crearea unei forţe armate ale UE şi alta care observă disfuncţia politică care se conturează în Franţa şi, eventual, ne accelerează către următoarea criză existenţială pentru UE. În cele din urmă, Regatul Unit s-ar putea găsi dintr-o dată mult prea mic pentru a pretinde că poate rămâne un actor independent într-o lume mult mai mare, deoarece Saxo prezice scandalos că anul viitor va avea loc un referendum "UnBrexit".

Saxo prezice că aceste economii de război vor fi modelul puterilor globale. SUA şi China se instalează într-o mentalitate de economie de război, pe măsură ce rivalitatea lor comercială şi tehnologică continuă. Ţările satelit s-ar putea găsi într-o situaţie presantă, aceea de a rămâne nealiniate într-un "război rece comercial". Din răspunsul la invazia Rusiei în Ucraina, este clar că orice ţară fără o alianţă militară de lungă durată cu SUA va găsi inacceptabil să rămână vulnerabilă la armonizarea sistemului global USD. Deci, Saxo prezice că marile puteri vor ţine o conferinţă şi vor conveni asupra unei noi monede de rezervă, pentru a evita în întregime sistemul USD.

Dacă teza Saxo asupra economiei de război se dovedeşte corectă în 2023, atunci să ne aşteptăm la o inflaţie persistentă. Dacă inflaţia este mai mică decât jumătate din rata maximă din 2022 până la sfârşitul anului viitor, rezultatele scandaloase sunt aproape o garanţie.

În 2023, investitorii ar putea risca să supraestimeze impactul pozitiv al recesiunii probabile asupra inflaţiei. Cu sau fără o recesiune locativă şi de creditare, nevoia aproape inepuizabilă a unei naţiuni de a investi în noile priorităţi ale economiei de război va asigura o înclinare către mai multe riscuri de inflaţie. De la asigurarea aprovizionării cu energie pe termen lung până la relocarea producţiei pentru a construi lanţuri locale de aprovizionare pentru bunuri vitale şi extinderea capacităţilor militare, orice încetinire a cererii din partea sectorului privat va fi compensată, mai apoi, de cheltuielile din sectorul public.

Şi în timp ce băncile centrale susţin că încearcă să lupte împotriva inflaţiei, nu îşi doresc cu adevărat "prea mult succes" în a face acest lucru. Acest lucru se datorează faptului că, pe termen lung, o datorie suverană mare va ajunge aproape întotdeauna la default-ul lent al inflaţiei, mai degrabă decât la austeritate sau default-uri implicite.

1.Coaliţia miliardarilor creează Proiectul Manhattan pentru energie, de trilioane de dolari

În 2023, proprietarii marilor companii de tehnologie şi alţi miliardari tehnofili vor deveni nemulţumiţi de lipsa de progres în dezvoltarea infrastructurii energetice necesare, care să le permită atât să-şi urmeze visurile, cât şi să abordeze tranziţia energetică necesară. Făcând echipă, ei creează un consorţiu cu numele de cod Third Stone, cu scopul de a strânge peste un trilion de dolari pentru a investi în soluţii energetice.

Va deveni cel mai mare efort de cercetare şi dezvoltare de la proiectul original Manhattan care a dezvoltat prima bombă atomică. Pe lângă eforturile pure de cercetare şi dezvoltare care vizează realizarea potenţialului noilor tehnologii actuale şi inovatoare, fondul se va concentra în mare măsură şi asupra integrării sau asupra modului de combinare a noilor surse de generare cu infrastructura de transport şi stocare a energiei care oferă sarcina de bază, călcâiul lui Ahile al soluţiilor actuale de energie alternativă.

Impactul pe piaţă: companiile care sunt partenere cu consorţiul Third Stone şi pot ajuta la realizarea viziunii sale cresc în valoare într-un mediu de investiţii altfel slab, subliniază sursa citată.

2.Preşedintele francez Macron demisionează

La alegerile legislative din iunie 2022, partidul preşedintelui Emmanuel Macron şi aliaţii săi şi-au pierdut majoritatea totală în Parlament. Confruntat cu o opoziţie puternică din partea alianţei de stânga NUPES şi a Mitingului Naţional de extremă-dreapta a lui Marine Le Pen, guvernul nu are altă opţiune decât să adopte legi majore şi bugetul 2023 printr-un decret accelerat - declanşând articolul 49.3 al constituţiei.

Cu toate acestea, ocolirea parlamentarilor nu poate fi o modalitate de a guverna într-o democraţie. Se înţelege, aşadar că va fi o fomrulă ineficientă în următorii patru ani şi nu va putea să-şi treacă semnătura pe reforma pensiilor. Urmând exemplul lui Charles de Gaulle în 1946 şi 1969, Macron decide în mod neaşteptat să demisioneze la începutul lui 2023.

Demisia lui Macron deschide uşa Palatului Élysee concurentului de extremă-dreapta Le Pen, provocând astfel un val de stupefacţie în toată Franţa şi nu numai, şi creând cea mai recentă provocare existenţială pentru proiectul UE şi fundamentele instituţionale instabile ale acestuia.

3.Aurul zboară spre 3.000 USD uncia, deoarece băncile centrale eşuează în lupta cu inflaţia

În 2023, aurul îşi găseşte în sfârşit locul după un 2022 plin de provocări, în care mulţi investitori au fost frustraţi de incapacitatea sa de a se ridica, chiar dacă inflaţia a urcat la maximul din ultimii 40 de ani. 2023 este anul în care piaţa descoperă în sfârşit că inflaţia va rămâne "fierbinte" în viitorul previzibil. Înăsprirea politicii Fed şi înăsprirea cantitativă determină o nouă problemă pe pieţele de titluri de trezorerie din SUA, care forţează noi "măsuri" ascunse pentru a limita volatilitatea pieţei trezoreriei, ceea ce înseamnă cu adevărat o nouă relaxare cantitativă de facto. Şi, odată cu sosirea primăverii, China decide să se îndepărteze mai mult de politica sa de zero COVID, promovând un tratament eficient şi poate chiar un nou vaccin. Cererea chineză dezlănţuită din nou provoacă o nouă creştere profundă a preţurilor mărfurilor, ceea ce provoacă o creştere a inflaţiei, mai ales în termeni din ce în ce mai slabi ai USD, deoarece noua atenuare a poziţiei Fed pedepseşte dolarul.

În 2023, cea mai puternică dintre monede primeşte o nouă explozie de sprijin din trei direcţii. În primul rând, contextul geopolitic al unei dezvoltări a mentalităţii economiei de război, care presupune mai multă încredere în propriile resurse şi reducerea deţinerilor de rezerve valutare străine, preferând aurul. În al doilea rând, investiţiile masive în noile priorităţi de securitate naţională, inclusiv sursele de energie, tranziţia energetică şi lanţurile de aprovizionare. În al treilea rând, creşterea lichidităţilor globale pe măsură ce factorii de decizie politică încearcă să evite o dezamăgire pe pieţele datoriilor, pe măsură ce o recesiune uşoară de creştere reală se instalează. Aurul trece peste vârful de 2.075 USD ca şi cum nu ar fi fost acolo şi aleargă spre cel puţin 3.000 USD anul viitor.

4.Se înfiinţează Forţele Armate UE

Invazia Ucrainei de către Rusia a adus cel mai mare război în Europa din 1945, iar alegerile intermediare din SUA din 2022 au înregistrat o creştere puternică a reprezentării populiştilor republicani de dreapta în Congres, fostul preşedinte Trump declarându-şi candidatura la preşedinţie în 2024.

În 2023, devine mai clar ca niciodată că Europa trebuie să pună în ordine poziţia defensivă a Uniunii, fiind mai puţin capabilă să se bazeze pe ciclul politic din ce în ce mai instabil al SUA şi confruntându-se cu riscul ca SUA să îşi retragă complet vechiul angajament faţă de Europa, poate după un armistiţiu ucrainean-rus. Într-o mişcare dramatică, toţi membrii UE decid să creeze forţele armate ale UE înainte de 2028, cu scopul de a înfiinţa forţe operaţionale terestre, maritime, aeriene şi spaţiale complet echipate şi dislocate, care să fie finanţate cu cheltuieli de 10 trilioane de euro, pe 20 de ani.

Pentru a finanţa noile forţe armate ale UE, sunt emise obligaţiuni UE, care urmează să fie finanţate pe baza cheilor PIB-ului fiecărei ţări membre. Acest lucru adânceşte drastic piaţa datoriilor suverane a UE, conducând la o redresare puternică a zonei euro pe baza impulsului masiv al investiţiilor.

5.Cel puţin o ţară va interzice producţia de carne până în 2030

Pentru a atinge ţinta de emisii nete zero până în 2050, un raport estimează că consumul de carne trebuie redus la 24 kg de persoană pe an, în comparaţie cu media actuală a OCDE de aproximativ 70 kg. Ţările cel mai probabil să ia în considerare abordarea alimentară asupra schimbărilor climatice vor fi cele care au obiective obligatorii de emisii nete zero. Suedia s-a angajat să atingă neutralitatea carbonului până în 2045, în timp ce alţii, precum Regatul Unit, Franţa şi Danemarca vizează 2050. Dar o asemenea abordare rareori, iar în 2023, cel puţin o ţară caută să devină lider în cursa pentru cea mai agresivă politică climatică şi va trece la impozitarea puternică pe carne, începând cu 2025. În plus, intenţionează să interzică în întregime toată carnea de origine animală vie produsă pe plan intern până în 2030, calculând că a îmbunătăţit produsele artificiale derivate din plante, carnea şi tehnologiile de carne cultivată în laborator cu emisii mai puţin nocive.

6.Marea Britanie organizează un referendum UnBrexit

În 2023, Rishi Sunak şi Jeremy Hunt reuşesc să ducă ratingurile de popularitate a conservatorilor la cote minime nemaiauzite, deoarece programul lor fiscal brutal aruncă Marea Britanie într-o recesiune zdrobitoare, cu şomajul în creştere şi, în mod ironic, deficitele crescând şi ele pe măsură ce veniturile fiscale se usucă. Demonstraţiile publice explodează, cerând ca Sunak să convoace alegeri anticipate din cauza lipsei unui mandat popular. În mijlocul ruinei economice, sondajele - chiar şi în Anglia şi Ţara Galilor - arată două gânduri cu privire la cât de înţelept a fost Brexitul. Sunak cedează în cele din urmă şi convoacă alegeri, demisionând pentru a permite unui nou profil conservator să preia conducerea partidului învins. Liderul laburist Keir Starmer, observând sprijinul popular pentru un al doilea referendum Brexit şi deputaţii liberali care au crescut în sondaje în timp ce cer un nou referendum, candidează pe o platformă de nealiniere cu privire la problema Brexit, dar susţine un al doilea referendum pentru a se alătura din nou UE, în conformitate cu acordul lui David Cameron încheiat înainte de referendumul iniţial din 2016. Un guvern laburist preia puterea în T3, promiţând un referendum UnBrexit pentru 1 noiembrie 2023. Votul ReJoin câştigă.

Impactul pieţei: după o performanţă slabă la începutul anului 2022, GBP recuperează 10% faţă de EUR şi 15% faţă de CHF datorită impulsului anticipat pentru sectorul serviciilor financiare din Londra, subliniază sursa citată.

7.Se introduc preţurile controlate pentru a opri inflaţia oficială

Inflaţia va rămâne o provocare de controlat atâta timp cât globalizarea continuă să meargă prost/invers şi nevoile energetice pe termen lung rămân neabordate.

Aproape toate războaiele au adus controlul preţurilor şi raţionalizarea, aparent la fel de inevitabile ca victimele în război. 2022 a adus, de asemenea, iniţiative timpurii şi întâmplătoare de gestionare a inflaţiei. Taxele pe profiturile excepţionale pentru companiile energetice sunt la modă, în timp ce guvernele nu reuşesc să folosească instrumentul clasic de raţionalizare a proviziilor. În schimb, subvenţionează în mod activ cererea în exces prin plafonarea preţurilor la încălzire şi electricitate pentru consumatori. În Franţa, asta înseamnă pur şi simplu că utilităţile dau faliment şi trebuie naţionalizate. Proiectul de lege este transmis guvernului, apoi monedei comune prin inflaţie, iar apoi avem probabil efortul condamnat al oficialilor occidentali de a limita preţurile la energie din Rusia, din 5 decembrie. Intenţia este de a înfometa Rusiei de venituri şi, sperăm, de a micşora preţurile de export ale ţiţeiului în toate ţările, dar probabil că nu o va face niciuna.

Într-o economie de război, mâna guvernului se va extinde fără milă atâta timp cât presiunile preţurilor ameninţă stabilitatea. Gândirea factorilor de decizie politică este că creşterea preţurilor sugerează cumva eşecul pieţei şi că este nevoie de mai multe intervenţii pentru a preveni ca inflaţia să destabilizeze economia şi chiar societatea. În 2023, aşteptaţi-vă la extinderea controlului preţurilor şi chiar a salariilor, poate chiar şi ceva de genul unui nou Consiliu naţional pentru preţuri şi venituri care va fi înfiinţat în Marea Britanie şi SUA.

Dar rezultatul va fi acelaşi ca şi pentru aproape fiecare politică guvernamentală: legea consecinţelor neintenţionate. Controlul preţurilor fără a rezolva problema de bază nu numai că va genera mai multă inflaţie, ci va risca să rupă şi ţesutul social prin scăderea nivelului de viaţă din cauza descurajării producţiei şi a alocării greşite a resurselor şi investiţiilor. Numai preţurile determinate de piaţă pot oferi o productivitate şi eficienţă îmbunătăţite prin investiţii.

Impactul pe piaţă: vă rugăm să consultaţi Previziunea Scandaloasă cu privire la creşterea preţului aurului la 3.000 USD.

8.OPEC+ şi Ch/India ies din FMI şi cad de acord să tranzacţioneze cu un nou asset pentru rezerve

Recunoscând armonizarea în curs de desfăşurare a USD de către guvernul SUA, ţările non-aliate ale SUA se îndepărtează de USD şi FMI pentru a crea o uniune internaţională de compensare (ICU) şi un nou asset pentru rezerve, Bancor (codul valutar KEY), folosind ideea orginală a lui Keynes din zilele de dinainte de Bretton Woods, de a se delimita de practicile SUA de a-şi valorifica puterea asupra sistemului monetar internaţional.

Impactul pieţei: băncile centrale nealiniate şi-au redus considerabil rezervele în USD, randamentele trezoreriei americane cresc şi USD scade cu 25% faţă de un coş de valute tranzacţionat cu noul activ-CHEIE.

9.Japonia fixează USDJPY la 200 pentru a-şi "repara" sistemul financiar

Pe măsură ce 2022 se apropie de 2023, presiunea asupra JPY şi a sistemului financiar japonez creşte din nou, pe fondul crizei globale de lichiditate declanşată de înăsprirea vicioasă a politicii Fed şi randamentele mai mari ale trezoreriei americane. Iniţial, BoJ şi Ministerul Nipon al Finanţelor abordează situaţia prin încetinirea şi apoi oprirea intervenţiei valutare, după ce au recunoscut ameninţarea existenţială la adresa finanţelor ţării, după ce au spart mai mult de jumătate din rezervele băncii centrale. Dar, pe măsură ce USDJPY creşte între 160 şi 170, iar strigătele publicului de nemulţumire împotriva inflaţiei în creştere ating apogeul, politicienii ştiu că criza necesită acţiuni noi îndrăzneţe. Cu USDJPY crescând dincolo de 180, guvernul şi banca centrală trec la acţiune.

În primul rând, ei declară un prag pentru JPY la 200 în USDJPY, anunţând că aceasta va fi doar o acţiune temporară de durată necunoscută pentru a permite o resetare a sistemului financiar japonez. Această resetare include ideea ca BoJ să monetizeze în mod explicit toate datoriile sale, ştergându-le din existenţă. QE cu monetizare - va fi extinsă, pentru a reduce şi mai mult povara datoriei publice a Japoniei, dar cu un plan de reducere prestabilit în următoarele 18 luni.

Mişcarea face ca datoria publică să scadă la 100% din PIB la sfârşitul operaţiunilor BoJ, mai puţin de jumătate din punctul său de pornire. Dobânda de politică a BoJ este apoi majorată la 1,00 la sută şi tot controlul curbei randamentului este ridicat, ceea ce permite dobânzii pe 10 ani să crească la 2,00 la sută. Băncile sunt recapitalizate după cum este necesar pentru a evita insolvenţa şi stimulentele fiscale pentru repatrierea enormelor economii japoneze deţinute în străinătate, iar trilioane de yeni se întorc pe ţărmurile japoneze, pe măsură ce exporturile japoneze continuă să crească.

În consecinţă, PIB-ul real al Japoniei scade cu 8% din cauza puterii de cumpărare reduse, chiar dacă PIB-ul nominal creşte cu 5% din cauza creşterii costului vieţii, dar resetarea readuce Japonia pe o traiectorie stabilă şi creionează un model tentant de răspuns la criză - pentru că o criză similară va lovi în mod inevitabil Europa şi chiar SUA în cele din urmă.

Impactul pieţei: USDJPY se tranzacţionează la 200, dar este pe cale de scădere până la sfârşitul anului.

10.Intredicţiile din paradisurile fiscale ucid investiţiile private

În 2016, UE a introdus o listă neagră a paradisurilor fiscale a UE care identifică ţările sau jurisdicţiile care au fost considerate "necooperante", deoarece stimulează evaziunea fiscală şi planificarea agresivă. Acest lucru a fost ca răspuns la scurgerile de informaţii "Panama Papers", în care milioane de documente dezvăluiau înşelăciuni fiscale de către persoane bogate, inclusiv politicieni şi vedete ale sportului. Pe măsură ce mentalitatea economiei de război se adânceşte şi mai mult în 2023, perspectivele de securitate naţională se îndreaptă din ce în ce mai mult către politicile industriale şi protecţia industriilor interne. Întrucât cheltuielile pentru apărare, relocarea şi investiţiile în tranziţia energetică sunt costisitoare, guvernele caută toate sursele potenţiale de venituri fiscale disponibile şi găsesc câteva ţinte uşoare în paradisurile fiscale. Se estimează că paradisurile fiscale costă guvernele între 500 şi 600 de miliarde USD anual = veniturile pierdute din impozitul pe profit.

În 2023, OCDE va lansa o interdicţie totală asupra celor mai mari paradisuri fiscale din lume. În SUA, dobânda transferată impozitată ca câştig de capital este, de asemenea, transferată la venitul obişnuit. Interdicţia UE privind paradisurile fiscale şi modificarea din SUA a regulii de impozitare a dobânzilor reportate zguduie întreaga industrie de capital privat şi capital de risc, închizând o mare parte a ecosistemului şi văzând firmele de capital privat listate la bursă că au o reducere de 50% a evaluării.

Impactul pieţei: iShares Listed Private Equity UCITS ETF scade cu 50%, se menţionează în comunicat.