Scade încrederea românilor în Uniunea Europeană

Încrederea cetăţenilor români în Uniunea Europeană a scăzut la 64% faţă de 68%, cît s-a înregistrat în primavara anului 2005, şi 74% în 2004, conform celui mai recent Eurobarometru, prezentat ieri de Delegaţia Comisiei Europene.

Oficialii europeni văd în această scădere un lucru pozitiv în sensul că românii devin mai realişti în ceea ce priveşte aderarea la Uniunea Europeană (UE). Jonathan Scheele, Şeful Delegaţiei Europene, apreciază că românii, conform acestui raport, se aseamănă tot mai mult cu ceilalţi europeni chiar dacă în multe privinţe tind să fie mai încrezători decît alţii în proiectul european. "Este un proces firesc de apropiere nu numai cronologică de Europa, ci şi mentală", a mai declarat domnia sa.

De asemenea, sondajul relevă faptul că la nivelul întregii ţări, cea mai puternică pierdere de încredere în UE se înregistrează în mediul rural şi pentru populaţia cu nivel redus de educaţie. Astfel, în numai jumătate de an de la Eurobarometrul din primăvara 2005, în mediul rural a avut loc o scădere de 7% a celor care au încredere în UE, faţă de o reducere de numai 2% în mediul urban. Populaţia cu nivel redus de educaţie au relativ puţină încredere în UE, de numai 44%.

Românii manifestă aceeaşi tendinţă şi în privinţa instituţiilor interne, cea mai vizibilă fiind reducerea încrederii faţă de instituţiile politice, faţă de Guvern, Parlament şi partide politice. Astfel, în decursul anului 2005, în perioada primăvară-toamnă, susţinerea investită de populaţie în Parlament a scăzut de la 35% la 23%, cea în Guvern de la 43% la 30% şi în cazul partidelor politice reducerea a fost de la 22% la 12%. Populaţia are mai puţină încredere în justiţie, o scădere procentuală de numai 4%, însă este de remarcat faptul că pentru prima oară se întrerupe tendinţa de creştere. Comparativ, europenii manifestă mai multă încredere în propriile instituţii şi partide politice fapt care se datorează unei consolidări mai puternice a acestora în interiorul statelor UE. În aceeaşi ordine de idei, ponderea românilor care consideră că justiţia îşi face datoria este cu 20% mai mică decît în cazul europenilor. Totodată, populaţia României are cu 16% mai puţină încredere în Parlament decît cetăţenii UE.

Eurobarometrul mai relevă faptul că românii au o orientare politică spre centru în proporţie de 40%. Celelalte opinii politice arată că 32% din cei chestionaţi se declară de stînga şi 28% de dreapta. Totuşi, în aceste calcule nu au intrat persoanele care nu au dorit să dea un răspuns şi care reprezintă 26%.

Referitor la procesul de integrare, românii manifestă temeri cu privire la evoluţia agriculturii, taxelor sporite şi consumului de droguri. Cei chestionaţi au considerat că situaţia economică, preţurile în creştere şi şomajul sînt principalele probleme ale ţării şi se aşteaptă ca UE prin politicile sale să combată sărăcia şi lipsa locurilor de muncă.

În privinţa interesului românilor pentru economia de energie, se constată că numai 14% nu acordă atenţie la consum cînd cumpără aparatură electrocasnică. Aceeaşi tendinţă de economisire este manifestată şi la achiziţionarea de autovehicule, românii fiind mult mai grijulii în această privinţă decît europenii, se arată în raport.

Eurobarometrul a fost realizat în perioada 13-31 octombrie 2005, pe un eşantion reprezentativ de 1000 de persoane.