Scăderea cererii diminuează inflaţia

Rata inflaţiei în luna mai 2009 a fost de doar 0,01%, comparativ cu luna precedentă, conform ultimelor date publicate de Institutul Naţional de Statistică.

Rozalia Pal, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, arată că "Este prima lună din acest an, cînd avem o stabilitate a preţurilor, acest lucru fiind posibil în special ca urmare a evoluţiei la mărfurile alimentare."

Urmare a nivelului relativ stabil al preţurilor în luna mai faţă de luna aprilie este că rata anuală a inflaţiei pentru luna mai a coborât la 5,95%, de la 6,45% în aprilie şi 6,7% în martie, ceea ce validează estimările exprimate anterior, ale BNR şi ale analiştilor economici cu privire la continuarea procesului de dezinflaţie.

• Fructele şi legumele, campioane la scumpiri

Cele mai mari creşteri ale preţurilor în luna mai faţă de aprilie 2009 s-au înregistrat în cazul serviciilor (+0,11%), în vreme ce în cazul mărfurilor nealimentare preţurile au crescut în medie cu 0,03 puncte procentuale.

La mărfurile alimentare, preţurile au fost în scădere (-0,05%).

Serviciile care au înregistrat cele mai mari scumpiri în luna mai faţă de aprilie au fost cele poştale (+1,83%) şi cele de apă, canal, salubritate (+1,71%).

La mărfurile nealimentare cele mai mari creşteri de preţuri le-au înregistrat tutunul şi produsele din tutun (+0,63%) şi combustibilii (+0,45%), iar la cele alimentare, fructele proaspete (+2,31%), produsele din categoria alte legume şi conserve de legume (+2,02%) şi mierea de albine (+1,25%).

Produsele campioane ale reducerilor de preţuri în luna mai faţă de aprilie au fost ouăle (-3,92%), citricele şi alte fructe meridionale (-3,33%) şi uleiul comestibil (-1,72%), pentru bunurile alimentare şi gazele (-2,57%) şi autoturismele şi piesele de schimb (-0,89%) pentru mărfurile nealimentare. Cele mai mari ieftiniri pentru servicii le-au cunoscut transporturile aeriene (-0,6%), cele de telefonie (-0,6%) şi chiriile (-0,22%).

• Importurile au micşorat inflaţia

Indicii parţiali ai inflaţiei, calculaţi prin eliminarea unor componente din coşul de consum, indică o diminuare a inflaţiei de bază CORE2 şi CORE3 şi o creştere a inflaţiei CORE1 (+0,06%).

Scăderea inflaţiei CORE2 (măsură a inflaţiei de bază utilizată de BNR, care reflectă variaţia preţurilor libere şi cu volatilitate relativ redusă; indicele CORE2 se calculează pe baza indicelui preţurilor de consum din care se exclud preţurile administrate şi cele cu o volatilitate ridicată -legume, fructe, ouă, combustibili) era un semnal aşteptat de BNR de mai mult timp. Banca centrală îşi explica relativa rezistenţă a inflaţiei CORE2 la scădere nu numai prin evoluţia cursului de schimb al leului ( rezultantă inclusiv a ponderii ridicate deţinute direct sau indirect de produsele importate în coşul de consum), "...dar şi foarte probabil prin comportamentul de stabilire a preţurilor al unor agenţi economici din sectorul comerţului cu amănuntul (reflectând anumite deficienţe structurale ale economiei)".

Scăderea preţurilor produselor alimentare la nivel internaţional a făcut ca inflaţia de bază CORE2 să preia această mişcare şi să ajute la temperarea presiunilor inflaţioniste din economia românească.

Pentru următoarea perioadă este de aşteptat ca acest trend să continue.

Dragoş Cabat, preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiari din România a declarat că "Inflaţia care reflectă variaţia preţurilor libere şi cu volatilitate relativ redusă -CORE2- va coborî cu siguranţă, urmând trendul care se manifestă la nivel internaţional".