Scandalul care a zguduit conducerea Federaţiei Internaţionale de Fotbal (FIFA) în urmă cu şase ani este departe de a se fi încheiat. Anchetele sunt încă în desfăşurare şi ramificaţiile corupţiei se tot extind.
Banca elveţiană Julius Baer a acceptat să plătească aproape 80 de milioane de dolari Statelor Unite pentru a se înceta astfel urmărirea în justiţie în legătură cu scandalul de corupţie din cadrul FIFA. Banca a recunoscut în faţa unui tribunal newyorkez că a participat la spălarea, prin intermediul Statelor Unite, a mai bine de 36 de milioane de dolari destinaţi unor responsabili FIFA şi unor federaţii "'în cadrul unei stratageme prin care societăţi de marketing sportiv mituiau responsabili pentru a obţine drepturi de difuzare a meciurilor de fotbal'', a explicat un comunicat al ministerului american al Justiţiei.
În mai 2015, departamentul american de Justiţie a pus sub acuzare 14 persoane, dintre care 9 înalţi oficiali ai FIFA, în cadrul unei vaste anchete care a dus la arestări spectaculoase în zorii zilei, la un hotel de lux din Zurich. Scandalul a zguduit organizaţia care se ocupă de destinele fotbalului mondial şi a dus la îndepărtarea preşedintelui său, elveţianul Sepp Blatter.
Julius Baer făcea parte din băncile ale căror nume au fost citate pe lista instituţiilor financiare utilizate pentru transferuri bancare urgente, tranzacţii care au intrat sub lupa autorităţilor americane. Un fost bancher de la Julius Baer, Jorge Luis Arzuaga, a pledat vinovat în 2017, fiind acuzat de deschiderea de conturi pentru societăţi-paravan şi că ar fi facilitat vărsarea unor sume de bani (mită) pentru responsabili ai Federaţiei argentiniene de fotbal. Banca şi angajaţii săi "au facilitat mita, iar serviciul de conformitate a închis ochii la semnalele flagrante de alertă legate de spălarea de bani", a afirmat procurorul newyokez Mark Lesko.
Potrivit ministerului american de Justiţie, banca "ştia că acele conturi care aparţineau clienţilor lui Arzuaga erau asociate cu fotbalul internaţional, iar acest fapt era considerat că prezintă riscuri ridicate de corupţie". Unul dintre conducătorii băncii "a ordonat, totuşi, ca deschiderea acestor conturi să se facă în mod accelerat în speranţa că aceşti clienţi vor furniza afaceri lucrative'', a mai indicat ministerul în comunicat. Autorităţile au acceptat să renunţe la acuzaţii în schimbul unei amenzi de 43,32 de milioane de dolari şi a vărsării sumei de 36,37 de milioane de dolari, echivalentă cu mita care a tranzitat conturile băncii elveţiene, precum şi al angajamentului de a respecta termenii acordului timp de trei ani. Soluţionarea procedurilor demarate de Statele Unite "'marchează o nouă etapă în eforturile continue ale Julius Baer de a pune capăt procedurilor regulamentare şi legale aflate încă în curs, în cooperare cu autorităţile implicate'', a comentat banca într-un comunicat.
În mai 2015, justiţia americană a pus sub acuzare 14 persoane, printre care doi vicepreşedinţi FIFA şi şapte oficiali ai forului, pentru luare de mită şi primirea de alte foloase, la o primă estimare fiind vorba de aproximativ 150 de milioane de dolari. În decembrie 2015, autorităţile elveţiene au arestat încă 12 persoane, la Zurich, în cadrul aceluiaşi dosar de corupţie. Pe 7 octombrie 2015, Joseph Blatter (preşedinte interimar al FIFA la vremea respectivă), Jerome Valcke (secretar general al FIFA), Michel Platini (vicepreşedinte FIFA şi preşedinte UEFA) au fost suspendaţi de către o comisie a FIFA pentru 90 de zile, cu posibilitatea de prelungire a suspendării pentru încă 45 de zile. În decembrie 2015, Joseph Blatter şi Michel Platini au fost suspendaţi de Comisia de Etică a UEFA pentru câte opt ani din viaţa sportivă. În februarie 2016, Comisia de recurs a respins apelurile lor, considerându-i vinovaţi de violarea a patru articole din codul etic, dar pentru "întreaga activitate" au primit o reducere a pedepsei,de la opt la şase ani.
După acest scandal în fruntea FIFA a ajuns italianul Gianni Infantino, iar UEFA este condusă de slovenul Alexander Ceferin.