SCANDALUL SWIETELSKY I-A FOST FATAL Sebastian Vlădescu, trimis în faţa instanţei

Fostul ministru al finanţelor publice, Sebastian Vlădescu, cel care este cunoscut în popor drept oficialul care a dorit să introducă taxa pe scaun pentru restaurante şi alte localuri, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie.

Vlădescu este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de luare de mită şi a unei infracţiuni de trafic de influenţă. Complicii săi la săvârşirea faptelor, conform rechizitoriului întocmit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt Mircea-Ionuţ Costea, fost angajat al Ministerului Finanţelor, dar bancher la data săvârşirii faptelor, un administrator al unei societăţi apropiat al conducerii din acea vreme a CFR SA, Josef Hornegger - fost administrator al filialei din ţara noastră a companiei austriece Swietelsky SRL, Constantin Dascălu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Cristian Boureanu, fost parlamentar şi vicepreşedinte al Partidului Democrat.

Procurorii anticorupţie susţin că infracţiunle au fost săvârşite constant, timp de 12 ani, între 2005 şi 2017, când au fost efectuate

plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de compania Swietelsky, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora, în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a tronsoanelor de cale ferată Bucureşti-Ploieşti-Câmpina şi Bucureşti-Constanţa.

DNA arată că activitatea infracţională s-ar fi desfăşurat în două etape. Prima etapă a început în anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea tronsoanelor de cale ferată, când reprezentanţii companiei Swietelsky au convenit cu Vlădescu şi Costea să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimbul acestor sume, inculpaţii au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi, astfel:

- O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii;

- Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia.

În acest mod, Sebastian Vlădescu ar fi primit un milion de euro, Mircea Ionuţ Costea - 3,1 milioane lei şi 2,3 milioane euro, iar o persoană apropiată de conducerea CFR SA, administrator a unor societăţi comerciale, a primit 3,08 milioane lei şi 1,05 milioane euro.

În a doua etapă, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice din anul 2009, care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei austriece Swietelsky au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Sebastian Vlădescu, Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia compania din Austria a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate.

Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.

În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora.

În acest mod, Vlădescu ar fi primit 2.242.000 euro, Dascălu - 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu - 2.111.799 euro. Totodată, Josef Hornegger, fost director al companiei Swietelsky a primit 1.100.000 euro ca urmare a contribuţiei sale la activităţile infracţionale. În cursul cercetării penale, Hornegger a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei, care a fost admis de instanţa de judecată.

Într-un comunicat de presă emis de DNA se arată că faptele săvârşite de compania Swietelsky şi de reprezentanţii acesteia fac obiectul unei investigaţii deschise autorităţile judiciare din Austria ca urmare a cooperării judiciare cu procurorii anticorupţie din ţara noastră.

Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore şi pentru identificarea bunurilor deţinute de inculpaţi pe teritoriul altor state, DNA a cooperat cu organele judiciare din Austria, Elveţia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania şi Bulgaria.

Printre bunurile identificate şi indisponibilizate în cursul urmăririi penale se găsesc:

- suma de 964.187,70 euro deţinută într-un cont bancar din Elveţia;

- suma de 1.684.795 euro deţinută într-un cont bancar din Marea Britanie;

- suma de 527.265 euro deţinută la mai multe bănci din România;

- suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agenţia Naţională a Bunurilor Indisponibilizate;

- o casă, 13 apartamente şi 5 garaje situate în Bucureşti, un apartament în Neptun, 3 apartamente în Năvodari, mai multe terenuri în jud. Ilfov şi Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;

- o vilă şi un teren situate în Cipru evaluată la 910.000 euro;

- acţiuni deţinute la 11 societăţi comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro şi 770.880 lei;

- poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro şi 92.935 USD datorate inculpaţilor de terţe persoane.

În cursul urmăririi penale, inculpaţii au depus cauţiuni însumând 4.200.000 euro, asupra cărora urmează să se pronunţe instanţa de judecată la finalizarea cauzei.

Dosarul privind şpaga de pe calea ferată a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.