Schimbări structurale majore şi daune ireparabile pentru industria Germaniei

Bloomberg Economics, divizia de cercetare de la Bloomberg, a prezentat recent o analiză în care se arată că industria Germaniei a primit o lovitură puternică în ultimii ani, iar redresarea completă nu va fi posibilă.

Rata anuală de creştere a valorii adăugate brute (VAB) potenţiale în sectorul producţiei industriale a scăzut la 0,5% anul trecut, de la 1,5% în 2019, conform modelului de la Bloomberg Economics. Se estimează că această încetinire va duce la un deficit de capacitate de producţie de 3,5% în comparaţie cu o extrapolare simplă a tendinţei 2015-2019 (vezi graficul 1).

"Este de aşteptat o redresare industrială ciclică pe măsură ce politica monetară politica monetară se relaxează şi cererea revine", a declarat Martin Ademmer, economist la BE în Frankfurt, însă "nu va exista o revenire la normele anterioare anului 2019", în condiţiile în care "sectorul pare să fi primit o lovitură permanentă".

Bloomberg arată că "deşi aşteptările sunt mari pentru o revenire după impactul pandemiei şi al recentei crize energetice, analiza sugerează că jumătate din deficitul estimat de 7% în activitatea industrială va persista".

Rezultatele analizei au apărut la scurt timp după publicarea ultimelor date oficiale privind producţia şi comenzile industriale din Germania, din luna mai 2024.

Comenzile industriale şi-au accelerat scăderea anuală până la 8,6%, de la 1,8% în luna precedentă, pe fondul unei scăderi lunare neaşteptate, de 1,6%, conform datelor Biroului Federal de Statistică (Destatis). Comenzile interne şi-au accelerat declinul anual până la 13%, de la 8,2%, iar comenzile externe au scăzut cu o rată anuală de 5,2%.

Producţia industrială şi-a accelerat scăderea anuală până la 6,7%, de la 3,7% în luna precedentă, tot pe fondul unei scăderi lunare neaşteptate, de 2,5%, în condiţiile în care producţia din industria prelucrătoare şi-a accelerat scăderea anuală până la 7%, de la 3,4%. Scăderi lunare de peste 5% s-au înregistrat la nivelul producţiei de automobile, producţiei de maşini şi a celei de echipamente electrice.

Indicii comenzilor noi şi ai producţiei industriale manifestă o tendinţă descrescătoare încă din 2018, iar aceasta s-a accentuat în ultimii trei ani. În luna mai 2024, producţia industrială a fost cu 7,6% sub nivelul din 2021, conform datelor ajustate pentru sezonalitate şi numărul de zile lucrătoare de la Destatis, pe fondul unei scăderi de 18% a comenzilor noi.

Optimismul moderat manifestat de Bundesbank şi autorităţile guvernamentale cu privire la redresarea sectorului industrial pare să nu fie susţinut de situaţia din sectorul energetic, unde alimentarea cu electricitate nu este doar foarte scumpă, ci se pare să fie marcată şi de o instabilitate tot mai mare.

În a doua jumătate a lunii trecute, preţurile energiei electrice din Germania au înregistrat o creştere de 3.000%, pe fondul unei defecţiuni la nivelul sistemului informatic (vezi graficul 2).

În dimineaţa zilei de 25 iunie 2024, preţurile electricităţii din Germania au urcat până la 2.325 EUR/MWh, comparativ cu o medie pe termen lung de aproximativ 50 EUR pentru acea perioadă a zilei. Bloomberg scrie despre experienţa unui manager de oţelărie, care a fost nevoit să oprească toate instalaţiile.

În timp ce preţurile din Germania au explodat, cele din Franţa au înregistrat o cădere masivă, în condiţiile în care s-au înregistrat decuplări pe scară largă a sistemelor energetice naţionale din Europa.

"Preţurile haotice nu au fost reale, ci mai degrabă produsul unui computer defect la bursa aflată în centrul tranzacţiilor europene pe termen scurt cu energie electrică", scrie Bloomberg, însă aceste preţuri "au fost cât se poate reale din punct de vedere contractual", adică trebuiau plătite.

Reprezentanţii bursei Epex Spot nu au oferit informaţii despre problemele apărute şi a refuzat să comenteze pe marginea întrebărilor trimise de Bloomberg.

Javier Blas, autorul articolului de la Bloomberg, subliniază că "infrastructura de tranzacţionare care stă la baza pieţei este slabă, cu puncte unice de eşec", în condiţiile în care "mulţi factori de decizie politică nu prea înţeleg cum funcţionează tranzacţionarea energiei electrice".

Astfel de probleme se vor amplifica puternic odată cu creşterea ponderii surselor regenerabile, pe fondul marşului forţat către Net Zero, iar "furtuna perfectă" este tot mai aproape.

Blas mai scrie că "în prezent, piaţa europeană este cu adevărat integrată, multe ţări bazându-se pe ţările vecine pentru a-şi satisface o mare parte din nevoile de energie electrică", iar "protejarea acestei interconectivităţi este acum crucială".

Oare mai trebuie amintit că o astfel de structură este extrem de fragilă şi reprezintă, de fapt, opusul rezilienţei pe care o promovează autorităţi care nu par să cunoască înţelesul termenului?

Bloomberg arată că piaţa europeană a energiei electrice este susţinută de un "algoritm de cuplare" informatic cu ajutorul căruia se calculează fluxurile şi preţurile.

Acest algoritm nu a funcţionat în intervalul în care preţurile din Germania au crescut cu 3.000%, iar pe piaţa europeană s-a înregistrat o "decuplare parţială", consecinţa fiind că "timp de 24 de ore, preţurile pe termen scurt ale energiei electrice au fost calculate ca şi cum piaţa europeană ar fi fost formată din mai multe insule naţionale neconectate, în loc de un grup regional".

Eşuarea mecanismului de cuplare a condus la stabilirea preţurilor pe baza licitaţiilor naţionale, iar ţările care depind de importuri, cum este şi cazul Germaniei, s-au confruntat cu preţuri foarte mari, în timp ce exportatorii, cum este Franţa, s-au confruntat cu surplusuri de energie şi preţuri foarte mici.

În aceste condiţii, avertismentele analistului de la Bloomberg vin în cascadă.

Interconectivitatea pieţei de energie electrică din Europa este, în continuare, limitată. Mai mult, "spre deosebire de acum 10 ani, unele ţări au la dispoziţie mai puţine surse de energie, cum ar fi centralele electrice pe cărbune sau reactoarele atomice, şi se bazează mai mult pe surse dependente de condiţiile meteorologice, cum ar fi energia solară şi eoliană".

Bloomberg nu accentuează suficient faptul că autorităţile naţionale sunt deplin responsabile de această situaţie dezastruoasă, care a creat o dependenţă extrem de periculoasă de importuri, aşa cum este şi cazul României.

În cazul Germaniei, efectele asupra distribuţiei energiei electrice în ţările vecine sunt amplificate de faptul că este cea mai mare economie din Uniunea Europeană.

Javier Blas mai aminteşte că problemele pot apărea nu doar din cauza unui calculator defect, ci şi din cauza legăturilor fizice, cum sunt cablurile transfrontaliere, pe fondul investiţiilor insuficiente.

Nu în ultimul rând, "este nevoie de o actualizare a reglementărilor cu privire la ce trebuie făcut în cazul în care interconectivitatea eşuează", deoarece "reglementările au fost scrise pentru o perioadă în care ţări precum Germania nu se bazau atât de mult pe importuri".

Rezolvarea simultană a acestor probleme de importanţă critică depăşeşte cu mult capacitatea intelectuală şi de organizare a politicienilor europeni şi a autorităţilor de reglementare, unde angajaţii sunt numiţi, de cele mai multe ori, pe criterii politice.

În aceste condiţii, nu doar industria Germaniei este condamnată la un regres continuu, ci întregul sistem economic european, iar promisiunea bunăstării oferită ţărilor din Europa Centrală şi de Est îşi va dovedi caracterul iluzoriu pe măsură ce se va transforma într-un coşmar.