COP26, Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbările climatice s-a încheiat în acest weekend, iar delegaţii au aprobat în unanimitate Pactul climatic de la Glasgow, o actualizare a Acordului de la Paris care vizează energia pe bază de cărbune, subvenţiile pentru combustibilii fosili şi invită ţările ca până la sfârşitul anului 2022 să-şi alinieze planurile la obiectivul de încălzire globală de 1,5 grade. Industria financiară vede încălzirea globală ca pe un risc sistemic, dar se teme şi de măsurile care impun o trecere rapidă, necontrolată, la o economie fără emisii de carbon.
Deşi Greta Thunberg, militantă pentru protecţia mediului, a caracterizat acordul global drept un "bla, bla, bla" şi în ciuda dezamăgirilor unor participanţi cu privire la acordul final, COP 26 - al cărui nume vine de la Conference of Parties (Conferinţa părţilor) - a reuşit să ajungă la un acord care, în premieră, desemnează combustibilii fosili ca principal motor al încălzirii globale.
Ambiţia COP 26 a fost de a reuşi să menţină încălzirea globală în limita a 1,5 grade Celsius, pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. În cadrul Acordului de la Paris, 195 de ţări şi-au stabilit obiectivul de a menţine schimbarea temperaturii medii globale sub 2°C şi cât mai aproape de 1,5°C. Înainte de COP26, planeta se îndrepta spre o încălzire globală periculoasă de 2,7°C. Pe baza noilor anunţuri făcute în timpul conferinţei, experţii estimează că în prezent ne îndreptăm spre o încălzire între 1,8°C şi 2,4°C. La finalul conferinţei, părţile au convenit să îşi revizuiască angajamentele, după caz, până la sfârşitul anului 2022, pentru a reintra pe drumul către o încălzire de 1,5°C. "Cred că astăzi putem spune în mod credibil că 1,5 grade este un deziderat posibil de atins. Dar vom supravieţui doar dacă ne vom respecta promisiunile", a declarat preşedintele summitului, Alok Sharma, sâmbătă seara, târziu, după adoptarea pactului.
Clima este "riscul sistemic suprem" şi reprezintă "cea mai mare oportunitate pe care industria asigurărilor a văzut-o vreodată", potrivit directorului general al companiei Lloyd's Insurance, John Neal. Creşterea temperaturii, incendiile de pădure, inundaţiile, vremea extremă, toate acestea afectează industria asigurărilor, dar ameninţările nu se limitează la cele de mai sus. "Există riscul ca, în cazul unei tranziţii dezordonate către o economie cu emisii reduse de carbon, valoarea multor active în care investesc astăzi asigurătorii să scadă fără prea multe avertismente", susţine Asociaţia Asiguratorilor Britanici.
În plus faţă de cerinţele pactului, peste 450 de bănci din lume s-au angajat să participe la o nouă iniţiativă menită să le decarbonizeze investiţiile. Băncile şi alte instituţii financiare care au aderat la Gfanz (Alianţa financiară pentru Net Zero din Glasgow) se angajează să raporteze anual emisiile de carbon legate de proiectele pe care le creditează.
Un nou organism, Consiliul internaţional pentru standarde de sustenabilitate (ISSB), încearcă să înlocuiască practicile voluntare privind publicarea informaţiilor din partea companiilor cu standarde globale "de referinţă" pe care acestea le-ar putea folosi pentru a informa investitorii cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra activităţii lor. Organizaţia mamă a noului organism, IFRS Foundation, a publicat prototipuri de standarde privind publicarea informaţiilor referitoare la schimbările climatice pentru ca ISSB să le discute şi să le supună consultării publice înainte de adoptarea lor în a doua jumătate a anului 2022.
Modificările rapide ale standardelor privind combustibilii fosili ar putea justifica din partea investitorilor individuali o reevaluare a portofoliilor lor, inclusiv a ETF-urilor, pentru a vedea ce active conţin şi pentru a cuantifica riscurile induse de carbon. Băncile de investiţii ridică deja această problemă în faţa clienţilor lor. Ceea ce se dovedeşte a fi un risc sistemic pentru marii investitori va fi un risc şi pentru micii investitori.
_
Bogdan Maioreanu, analist şi comentator de piaţă al eToro, are peste 20 de ani de experienţă în domeniul serviciilor financiare şi al investiţiilor, precum şi un background solid în jurnalism. A ocupat diferite poziţii de conducere în zona de Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank şi OTP Bank, pentru a trece apoi la consultanţă în afaceri, lucrând pentru mai multe companii printre care şi IBM România. Bogdan are un Executive MBA de la Asebuss şi Washington University.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 15.11.2021, 18:46)
gata? ... incepem cu narativul tipic Dictaturii Ecologiste ?!?!...
v-ati lasat si voi patrunsi de intelepciunea satanistului Klaus Schwab (WEF) ?
pe bursa NU DAU 2 LEI VECHI pe ratiuni de tip CSR (corporate social responsibility), ecologie si alte maciuci blege ca astea....
Bursa inseamna business , inseamna ROI, inseamna cost si profit la nivel de capital plasat... Nu partzuri de puberi necopti la minte!
Bagati-va undeva ideile ecologiste aplicate in domeniul pietei de capital!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 15.11.2021, 18:48)
acum cateva zile satanistul Klaus Schwab (WEF) anunta ca lanseaza alta imensa tampenie neo-marxista : "Marea Naratiune" ... ca o prelungire a Marii Resetari...
unii oameni efectiv o iau razna la batranete si distrug lumi intregi cu problemele generate de lipsa de testosteron datorita varstei...
Klaus, fa-mi un cadou de Craciun si taie-ti gatul in public!
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.11.2021, 19:01)
Atitudine tipica pentru vremurile capitalismului salbatic, noroc ca unii au mai evoluat.