Şcolile intră în "era" laboratoarelor IT

Educaţia păşeşte în secolul XXI, cel puţin asta promit autorităţile. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că şcolile vor fi dotate cu laboratoare IT, costul urmând să fie de 18.000 de euro plus TVA pentru un asemenea laborator, dar şi cu laboratoare de ştiinţe, investiţia totală fiind de 300 de milioane de euro.

Sorin Cîmpeanu a declarat, la evenimentul "Starea Naţiunii: Nivelul Literaţiei Digitale în România": "Există prevăzută achiziţia unor laboratoare IT. Sumele sunt modice, ar spune unii, sunt 18.000 de euro plus TVA disponibili pentru orice laborator. Acolo unde aceste laboratoare există, ele vor putea să fie upgradate tehnologic, acolo unde nu există suma este suficientă pentru a avea un minimum de echipamente puse la dispoziţia tuturor elevilor. Mai apoi, pe un alt palier, avem tehnologii avansate, avem realitate virtuală şi realitate augmentată, avem imprimare 3D, avem kituri de robotică în ceea ce denumim Smart Web, în număr de 1.100, înseamnă o medie de circa 25 pe judeţ, cu o valoare ceva mai generoasă, 107.000 de euro plus TVA. Dacă vom şti să punem un cadru legislativ inteligent, adaptat societăţii tehnologice, care să demonstreze viziune pentru că de multe ori până când am adaptat noi cadrul legislativ tehnologia deja s-a schimbat. Deci să fie pregătit nu numai pentru prezent, ci mai cu seamă să fie pregătit pentru viitor". Ministrul a precizat că în PNRR este prevăzută suma de 300 de milioane de euro pentru 10.000 de laboratoare de ştiinţe:

"Sunt 10.000 de laboratoare prevăzute în PNRR. Sunt 300 de milioane de euro pentru 10.000 de laboratoare, înseamnă o investiţie de 30.000 de euro pe laborator de ştiinţe. Aceste laboratoare nu vor mai fi de biologie, separat de cel de fizică, separat de cel de chimie. Vor fi laboratoare de ştiinţe. Un laborator de ştiinţe presupune un nivel înalt de digitalizare. Acel nivel înalt de digitalizare, acea infrastructură pe care nu avem voie să nu o achiziţionăm având la dispoziţie resursele, nu va însemna nimic dacă nu vom avea profesorii pregătiţi din perspectivă pedagogiei digitale. Nu numai profesorii de informatică, profesorii de biologie, chimie, fizică, profesorii de ştiinţe. Până în septembrie 2023 să putem să pregătim arhitectura de sistem şi toate celelalte măsuri de pregătire, iar în septembrie 2023 să putem să începem şcoala românească cu planuri-cadru noi, cu discipline care să se găsească în trunchiul comun. Este vorba de matematică, limba română, este vorba de ştiinţe, chimie, fizică, biologie, este vorba de istoria şi geografia României şi a Europei, este vorba de ştiinţe socio-umane, economie, logică, psihologie, sociologie, într-o proporţie bine gândită la care să se adauge într-o proporţie mult mai mare decât până acum acel curriculum la decizia şcolii, iar în acel curriculum la decizia şcolii îşi vor putea face loc foarte bine şi acele componente care susţin literaţia digitală". Ministrul a afirmat că 100.000 de profesori vor fi formaţi din perspectiva pedagogiei digitale, precizând că, în şcoli, tabla clasică va fi înlocuită cu un smart board şi că au fost lansate deja specificaţiile tehnice pentru ceea ce va trebui să se regăsească în fiecare clasă: "Avem în pregătire, de asemenea, actul normativ prin care transpunem în cadrul naţional Ditcom. Acesta va fi util în mai multe planuri. Unul dintre ele, pentru că în şcoală avem nevoie de digitalizare, va fi lansarea unui alt apel la începutul anului viitor, primul trimestru din 2023, în urma căruia 100.000 de profesori vor fi formaţi din perspectiva pedagogiei digitale. În primul trimestru din anul 2023 se lansează acest apel, în ultimul trimestru din anul 2024 vor trebui să se fi derulat deja formările pentru 100.000 de profesori. Ca să formezi 100.000 de profesori sigur că ai nevoie de transpunerea Ditcom în cadrul naţional, dar mai ales ai nevoie de formatori, ai nevoie de profesionişti care să poată să formeze aceşti profesori. În paralel, pe un alt plan, am lansat deja specificaţiile tehnice pentru ceea ce va trebui să se regăsească în fiecare şcoală. Este vorba de acea reformă, esenţială îi spun, prin care am asumat, cu toate criticile de rigoare, ideea renunţării la tabla clasică cu cretă şi burete din fiecare din cele peste 80.000 de săli de clasă din România. De ce cred foarte mult în această schimbare? Pentru că odată ce profesorii care sigur vor avea definit şi profilul competenţelor digitale, vor beneficia şi de formare, dar în realitate zi de zi vor intra într-o sală de clasă în care vor avea un smart board pe care chiar şi cei cu competenţe digitale minime vor şti să scrie similar cu creta pe tabla".

Sorin Cîmpeanu a precizat că elevii vor fi mai atenţi cu noul sistem şi vor deprinde rapid sistemul de transfer în propriile device-uri a lecţiei predate de profesor. El consideră că în acest mod şcoala va deveni mai atractivă pentru elevi.