English
Luni seara urmăream ce se întâmplă la Nymex (New York Mercantile Exchange) cu cotaţia preţului petrolului WTI şi parcă mintea refuză să accepte că preţul la barilul de petrol cu decontare în 21 aprilie şi livrare în mai, ar putea să ajungă de la 18 US$ la - 37.63 US$/baril. Adică asta înseamnă că poziţiile short/la vânzare nu puteau să fie închise decât la valoare negativă.
Este pentru prima oară în istoria unei pieţe futures când tranzacţiile se fac la valoare negativă. Ceea ce m-a surprins este că la Nymex nu s-a oprit şedinţa de tranzacţii, în condiţiile în care se putea anticipa evoluţia în baza punctelor pivot. Se putea interveni ? Eu cred că da. Sesiunea de tranzacţii putea fi întreruptă prin sistem (adică automat) sau prin decizie. Potrivit regulilor CME Group din care face parte Nymex, dacă pieţele se deplasează cu +/- 15%, tranzacţiile se opresc câte 2 minute, conform unui sistem dinamic de întrerupere/dynamic circuit breakers. Când sunt admise limitele de preţ la contractele futures, pieţele se pot opri temporar sau într-o zi, ori se permite tranzacţionarea în condiţii limită. De ce nu s-a procedat aşa ?
Astăzi observ că majoritatea analiştilor se concentrează pe o abordare fundamentală (cerere -ofertă), dar nu se focalizează asupra cauzelor, cu alte cuvinte deocamdată nici o persoană nu se încumetă să explice dacă a existat vreun interes să se ajungă la o asemenea evoluţie şi nici nu oferă vreo informaţie privind riscurile generate prin prisma mecanismului de transmisie. Şocul este puternic şi la nivel psihologic. Dar, deocamdată aş vrea să descriu circumstanţele care au condus la această cădere a preţului.
Potrivit raportului elaborat la începutul lunii aprilie 2020 de Agenţia Internaţională de Energie cu sediul la Paris s-a anticipat că "cererea globală de petrol vă scădea cu 9,3 mil.barili/zi comparativ cu 2019. Cererea în aprilie era estimată să scadă cu 29 mil barili/zi fata de 2019 apropiat de nivelul înregistrat în 1995. Pentru trimestrul 2, 2020 cererea coboara cu 23,1 mil barili/zi" (sursa: IEA Oil Market Report) din consum total comparativ cu 2019 (101,75 mil b/zi). În acelaşi timp, IEA Oil Market Report estimează că în luna mai 2020 producţia OPEC va fi 10,7 mil barili/zi (34,65 mil baili/zi in medie, 2019), adică sub cea din lunaaprilie, astfel încât să scadă surplusul de aprovizionare şi vârful acumulării de stocuri. Ştim încă din lunile februarie - martie că piaţa internaţională a fost inundată de petrolul saudit, în condiţiile în care Rusia nu a acceptat să-şi ajusteze preţurile. În final, Rusia a cedat, dar livrările de petrol au suprasaturat capacităţile logistice şi de depozitare. În acest timp, patru ţări (China, India, Coreea şi Statele Unite) s-au oferit să-şi mărească stocul strategic (public) pentru a debloca situaţia în sectorul privat unde nu mai exista spaţiu suplimentar pentru acumularea stocurilor. În felul acesta se evita înregistrarea unui vârf în ofertă şi în stocuri. Evident cuantificarea momentului în care se ajungea la vârful sarcinii s-a făcut tinandu-se cont şi de încetinirea drastică a producţiei industriale în SUA că urmare a restricţiilor impuse economiei pe fondul pandemiei "made în China". Prin urmare, ce se întâmplă în prezent în ceea ce priveşte saturarea pieţei era cunoscut de cel puţîn 2-3 săptămâni. De altfel şi Goldman Sachs a atras atenţia asupra acestui lucru la 1 aprilie când a prezis o cădere a preţului sub zero. La Cushing, Oklahoma, un hub cu 15 terminale şi capacitate de stocare 90 mil pentru Nymex, era deja încărcat la 72% din capacitate în 10 aprilie. La sfârşitul lunii aprilie practic exista un excedent de ofertă şi o constrângere de stocare. S-a creat un decalaj, întrucât ajustarea producţiei de petrol s-a făcut tărziu din cauza conflictului dintre Arabia Saudita şi Rusia. Ori nu am observat în zilele anteruioare vreo agitaţie la Nymex pentru închiderea poziţiilor. Ieri, situaţia a explodat. Nu susţin că în zilele anterioare preţul nu a scăzut, dar nu atât de mult. De aceea, îmi pun problema dacă a fost un act deliberat, din moment ce şedinţa de tranzacţie nu s-a oprit la Nymex, ori dacă este reacţia pieţei la un decalaj între cerere şi ofertă, mai cu seamă datorită capacităţilor de stocare din SUA. Situaţia fusese anticipată. NU era vreo informatie incompleta. Pe de altă parte, se poate observa lesne că în timp ce preţurile la Nymex au intrat într-o zonă negativă, la Londra nu s-a întâmplat aşa ceva, desi funcţiona. Prin urmare, unda de şoc de la Nymex nu s-a transmis pe alta piaţă imediat. De abia astăzi (marti, orele 12)se observă o ajustare negativă semnificativă de - 21.35% (cotaţie 20,11 US4/baril, la ora care scriu) la Londra la ţiţei tip Brent ,iar la TOCOM, unde ieri cotaţia era de 14,4, astăzi martieste de 12,9 US$ /baril.
Şocul înregistrat ieri în preţul petrolului WTI serveşte foarte bine administraţiei Trump, dar şi altor ţări industrializate de a reporni economia. De altfel, dl. Trump şi-a exprimat în acest sens intenţia de a redeschide economia, dar s-a lovit mereu de o opoziţie. Acum are legitimitatea s-a o facă şi probabil că o vă face, pentru a evita că economia să alunce într-o recesiunne severă pentru mult timp. Nu susţîn că administraţia a intervenit în piaţă, ci doar că a primit argumentul pentru o decizie. Ziua de ieri exprimă nu doar un excetend de oferta la petrol cu un răspuns negativ în cerere, ci un mesaj al pieţelor transmis politicului că strategia jocului economic nu se face numai într-o singură parte. Iar, economia nu este condusa de doctori.
Sigur că astăzi este prematur să formulăm concluzii. Zilele următoare sunt esenţiale, întrucât dacă preţul petrolului continuă să scadă se poate transmite o undă de soc negativă în toate cotaţiile internaţionale şi atunci recesiunea economică poate să fie cuantificată altfel. Adică mult mai rău. Încă îmi păstrez optimismul. Un risc sistemic nu este de prevăzut, pentru că preţurile la WTI tind să se recupereze în iunie.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de un necunoscator în data de 22.04.2020, 02:13)
Alo domnul Ioneaci,mai revedeti odata cifrele:))
Consumul mediu zilnic in 2019 a fost de 100 milioane barili/zi, Opec va reduce productia in mai cub10 milioane barili/zi, iar cereea din piata este preconizata a fi acum undeva la 50 mil barili pe zi
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Valentin M. Ionescu în data de 22.04.2020, 09:30)
Daca este fara expresia "alo" putem fi de acord. Scade consumul cu 29 mil barili/zi față de anul trecut.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Valentin M. Ionescu în data de 22.04.2020, 09:46)
Din graba, am facut o greseala de exprimare si se intelege altceva. Se corecteaza. Nu o sa se corectez la cotatii, dar am precizat cand am scris: marti dimineata cand cotatiile erau la un anumit nivel.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.04.2020, 10:26)
Probabil, norocul contractelor futures Brent cu scadenta in mai este ca au expirat cu cateva zile inainte de contractele WTI cu scadenta in mai. Deci, luni , pretul Brent afisat era deja cel cu scadenta in iunie.
Ceea ce s-a intamplat cu petrolul WTI a fost, probabil, doar o chestiune punctuala. Cei care au cumparat contracte futures in scop speculativ au incercat disperati sa le vanda inainte de scadenta, ca sa nu fie obligati sa stocheze fizic petrolul. De obicei, piata functioneaza normal si inainte de scadenta si speculatorii gaseau usor cumparatori, dar in aprilie 2020 acest lucru nu s-a mai intamplat.
ETF-ul USO, cel mai mare etf pe petrol, se pare ca vinde intotdeauna contractele cu 2 saptamani inainte de scadenta asa ca s-ar putea sa nu fie el cel implicat si sa fie doar o victima colaterala. Pacat doar de investitorii de retail care n-au citit prospectul si care credeau ca atunci cand cumparau actiuni USO cumpara petrol WTI spot si nu WTI futures. Pentru ei a fost o surpriza extrem de neplacuta.
Trebuie inteles ca desi piata mondiala a petrolului trece printr-un soc extraordinar, piata americana a petrolului este mult mai simplu de reglat in favoarea producatorilor americani. Excluzand perioada asta exceptionala de lock-down, SUA produce intern cam 13 milioane barili pe zi (bpd) si consuma cam 20 milioane bpd. Este, probabil, suficient ca SUA sa introduca un tarif pe petrolul de import sau sa impuna un moratoriu de vreo 3-4 luni pe importurile de petrol ca sa stabilizeze piata si preturile in perioada asta in care cererea s-a prabusit dramatic. Nu spun ca SUA vor si face acest lucru, astia sunt capitalisti adevarati si urasc sa intervina pe piata libera, dar nu este exclus ca pana la urma sa o faca ca sa salveze locurile de munca.
SUA importa foarte mult din Canada si din Mexic, dar si din Arabia Saudita cam 4-500.000 bpd pe zi.Unele rafinarii mai vechi, inclusiv cea mai mare rafinarie din SUA detinuta de Sauditi, nu functioneaza decat cu petrol „heavy” produs in Orientul Mijlociu.
Daca pe partea de cerere globala este clar ca avem o pierdere uriasa in 2020 de cel putin 9,3 mil bpd fata de 100 mil bpd in 2019, si cu un maxim in aprilie, probabil, de vreo 30 mil bpd, avem si o scadere pe partea de oferta. Sa nu uitam de Iran (minus circa 2 mil bpd din cauza sanctiunilor), Venezuela si Libia. Libia, din data de 19.ianuarie, si-a prabusit exporturile de petrol cu 1 mil bpd, pana la vreo 90.000 bpd, adica doar in Libia s-au pierdut in perioada asta 83 milioane de barili din oferta globala din 2020.
Si sa nu uitam de tensiunile geopolitice din Orientul MIjlociu. Rusia are o influenta oculta extrem de importanta acolo, dar nu numai. Sa nu uitam ca Rusia il sprijina pe maresalul Haftar din Libia, cel care a blocat exporturile de petrol ale Libiei. Sa nu uitam ca Rusia este extrem de apropiata de Iran, lucru care probabil ca nemultumeste profund Arabia Saudita. Sa nu uitam ca in septembrie 2019 instalatiile petroliere Saudite au fost atacate , cel putin asa au revendicat, de Rebelii Houthi din Yemen sustinuti de Iran si atunci s-au distrus capacitati de 5 mil bpd. Jocurile si interesele din petrol sunt complicate si departe de a fi rezolvate.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.04.2020, 13:39)
As mai adauga un lucru. Pretul din SUA al gazului natural si-a inceput declinul, din cauza supraproductiei, inca de acum un an. Daca in dec.2018 pretul gazului Henry Hub era peste 4$/ MMBtu, in decembrie.2019 s-a prabusit pana la un minim de 1,5$ MMBtu. Pretul mic al gazelor a determinat Chevron sa faca in dec.2019 chiar si o depreciere contabila de 10 mld$ a activelor.
Intre timp, adica foarte repede, se pare ca productia de gaze de sist in SUA a fost afectat deja si piata incepe sa se echilibreze.
Oilprice.com scria recent ca Enverus, compania de analiza a datelor, estimeaza ca, din cauza scaderii abrupte a productiei de sist, pretul in SUA al gazului natural va ajunge in decembrie 2020 la peste 4 $/MMBtu urmand ca pe termen lung sa se stabilizeze la un pret de 2.80 $/MMBtu ( undeva in media istorica recenta).
Pentru marile companii americane, Exxon si Chevron, asta este o veste foarte buna. Productia lor este impartita cam 40% gaze naturale si 60% titei. Adica, probabil, ceea ce acestia pierd din scaderea pretului petrolului s-ar putea sa mai recupereze din cresterea pretului la gaze.
Insa micii producatori americani de sist , si sunt cam 5-6000 de companii, s-ar putea sa fie foarte afectati in perioada urmatoare.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de Valentin M. Ionescu în data de 23.04.2020, 09:07)
De multi ani, Iranul este scos din joc de Rusia atat la petrol, cat si la gaz natural. La Teheran strategia este prost construită si fixată pe o rivalitate stupidă cu SUA si Arabia Saudită. Cand Iranul va ieși din izolare internațională, ceea ce nu prevăd pe termen mediu, atunci Rusia va avea probleme mari, mai cu seama la exportul de gaze naturale, cu condiția sa nu mai aiba acces la exploatarea zacamintelor din Iran.
2. E o prăbușire controlata
(mesaj trimis de Cristian în data de 22.04.2020, 08:31)
E o prăbușire controlata, astfel că activele să ajungă la preț de nimic și să fie cumpărate de cine trebuie.
Nu cred că se dorește repornirea economiei ci doar a câtorva domenii de supraviețuire. Fara aducerea populației la disperare, această criza nu-și ating scopul.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de STATY în data de 22.04.2020, 09:44)
SFINTE , SI MINUNATE CUVINTE SPUI , D-LE CRISTIAN !!! AI , TOT RESPECUL MEU !!! EU , NU RESPECT , PE ORICINE !!! DAR , SPUI ADEVARUL !!! IN ROMANIA COMUNISTA DE AZI , ADEVARUL , NU E DE SPUS !!! DOARE !!! SI , NU CONVINE , MULTORA !!! PENTRU ADEVAR , A-TI POTI PIERDE SERVICIUL , CHIAR SI VIATA !!! NU STIU , DE CE NE-AM NASCUT , IN TARA ASTA !!! SPUNE-LE SEFILOR DUMITALE , UN ADEVAR !!! O SINCERITATE !!! SI , SA VEZI , CUM SE SCHIMBA LA FATA !!! NU LE CONVINE !!! NICAIERI , IN EUROPA , COMUNISMUL: , NU S-A MAI INRADACINAT , DUPA RUSIA , MAI ADANC , DECAT IN TARA ASTA !!!
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.04.2020, 11:33)
Cristian,stim,oculta mondiala etc.,etc
,ești defazat complet
Lasă oamenii ăștia bine pregătiți să spună ce au de spus. Aș prefera să-ți spun adio pe la Bursa!!
2.3. Da șefule, stai liniștit... (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.04.2020, 18:34)
Nu există nici un complot. Stai liniștit în casă și uită-te cuminte la televizor la câți au mai făcut gripă azi.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.04.2020, 10:11)
Constat ca pretul barilului de betrol scade la nivele din anii '80 si pretul la pompa nu scade aproape de loc. Cum vine asta?
Companiile petroliere practic nu pierd nimic. Prostii da.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.04.2020, 20:20)
Pretul la.pompa se compune 30% pret international baril+20% cost de distributie+50% aciza statului(aciza se anunta la inceput de an dupa reperul pret mediu in luna decwmbrie piata internationala baril)
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.04.2020, 10:27)
Poate ar fi de mentionat si faptul ca SUA a dezechilibrat piata mondiala a petrolului prin exploatarea petrolului din argila bituminoasa. Acest lucru a dus la transformarea americanilor din importatori in exportatori de petrol si ajungand la un nivel de productie care l a depasit chiar pe cel al sauditilor. In conditiile pandemiei, era de asteptat ca piata sa nu poata absorbi acest volum suplimentar.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.04.2020, 03:18)
" Acest lucru a dus la transformarea americanilor din importatori in exportatori de petrol si ajungand la un nivel de productie care l a depasit chiar pe cel al sauditilor."
Asta e fraza de pus in rama.
Ai tu idee ce inseamna sa scoti petrol dintr-o materie (argila sau nisip) si ce inseamna petrol care aproape iasa singur din pamant decat sa bagi galeata dupa el? Ei cam asta este diferenta intre americani si sauditi. Americanul consuma 1 litru de petrol ca sa scoata 2 iar sauditul nimic.
Aaaa! Daca mi-ai spune ca americanul cumpara petrol de la sauditi si apoi il revinde ar fi cu totul alceva dar si asa el devine importator-exportator, adica 1-1=0