Sebastian Burduja: "Nu putem să ne predăm în faţa unor ONG-uri care sabotează finalizarea hidrocentralelor de la Răstoliţa şi Bumbeşti-Jiu"

Proiectele de finalizare a hidrocentralelor de la Răstoliţa şi Bumbeşti-Jiu vor continua în ciuda opoziţiei organizaţiilor neguvernamentale care sabotează demersurile statului român, a declarat ieri ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în cadrul conferinţei cu tema "Schimbările climatice - Marile provocări, marile riscuri", organizată de Antena 3 şi Administraţia Naţională de Meteorologie.

Sebastian Burduja a precizat: "Când vine vorba de tranziţie verde, trebuie să fim inteligenţi, pragmatici. Nu înseamnă să nu ţinem cont de factorii de mediu, dar în acelaşi timp nu înseamnă să blocăm investiţii vitale pentru securitatea energetică a României. Mă refer aici la hidrocentralele cu grad avansat de execuţie, de 80%, 90%, 98%: Răstoliţa, Bumbeşti-Jiu, Cornetu - Avrig, amenajarea hidroenergetică de la Paşcani. Acestea într-adevăr ţin de securitatea energetică, iar noi nu putem să ne predăm în faţa unor organizaţii nonguvernamentale care vin şi, în mod sistematic, sabotează demersurile statului român de a finaliza aceste investiţii.(...) Anul acesta, ne străduim să terminăm măcar o astfel de investiţie şi ar fi o premieră după 34 de ani, şi anume cea de la Răstoliţa (...) În sectorul energetic pe primul loc e securitatea energetică; să se aprindă becul când apăsăm pe întrerupător. Pe locul doi e să avem un preţ competitiv al energiei, pentru că altfel se alege praful de energie, de dezvoltare, de locuri de muncă. Şi în al treilea rând abia, energie verde, un aer mai curat. Ţinem la asta, dar nu putem compromite celelalte două deziderate".

La rândul său, Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a afirmat în cadrul conferinţei că hidrocentrala de la Răstoliţa va produce în acest an energie electrică.

Mircea Fechet a precizat: "Dincolo de calitatea mea de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, nu pot să nu mă gândesc la securitatea energetică a României şi astfel de amenajări hidroenergetice, în opinia mea, ar trebui terminate cât mai repede, bineînţeles, respectând toate procedurile, toate directivele europene, studii şi tot ce avem noi de făcut. Însă ele trebuie terminate. E un pariu pe care l-am făcut cu domnul ministru Burduja în speranţa că anul acesta vom produce primul kilowatt/oră de energie electrică în judeţul Mureş, la Răstoliţa. Spun eu că vom reuşi să facem acest lucru".

Amintim că în ultimii ani reprezentanţii mai multor ONG-uri, printre care şi Greenpeace România s-au opus în mai multe rânduri finalizării proiectelor de construcţie a hidrocentralelor demarate în urmă cu 30 de ani, sesizând chiar Comisia Europeană în acest sens. Mai mult, reprezentanţii Greenpeace România au solicitat ca nici proiectul Neptun Deep privind extragerea gazelor din platoul continental al României din Marea Neagră să nu mai fie realizată şi au cerut demiterea ministrului Mediului, Mircea Fechet, pentru că Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa a eliberat deja autorizaţia de mediu necesară acestui proiect.

În ceea ce priveşte trecerea la energia verde, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a mai spus în cadrul evenimentului că, în locul capacităţilor de producere în bandă pe cărbune, vor funcţiona în perioada de tranziţie capacităţi care vor funcţiona pe baza gazelor naturale.

Domnul Burduja a arătat: "Noi ne-am făcut următorul calcul: ne asumăm să ne decarbonizăm sistemul energetic şi, în general, economia. Deci, trebuie să mai închidem din capacităţile pe cărbune, dar am spus răspicat că nu putem să închidem capacităţi de cărbune, de producţie în bandă sau flexibilă, fără să punem ceva similar în loc. Şi atunci, pe termen scurt şi mediu, lucrăm la grupuri pe gaz. Asta înseamnă undeva la 3.500 de megawaţi - de la Mintia 1.700, la Işalniţa 850, Turceni 475, plus CET-urile care se modernizează la Arad, Craiova, Constanţa, Râmnicu Vâlcea. Urmează şi în Bucureşti. Pe termen mediu si lung, solar, eolian, dar foarte important, energie nucleară. Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, unde calendarul este ferm 2031-2032 plus, între timp, până în 2029, retehnologizarea Unităţii 1 şi prelungirea cu încă 30 de ani a perioadei de activitate".

Ministrul Energiei a mai spus că valoarea totală a investiţiilor din sectorul energetic, finanţate în ultimul an, depăşeşte 22-23 miliarde euro.

Sebastian Burduja a menţionat: "În Ministerul Energiei, gestionăm fonduri destule. Nu banii sunt o problemă sau nu mai sunt o problemă pentru România, pentru că, făcând un calcul simplu, avem undeva la 16 miliarde euro, 17 miliarde euro din PNRR, plus Fondul pentru modernizare. Noi, în ultimul an, am reuşit să semnăm contracte pentru producţie de energie verde, pentru reţele de distribuţie şi de transport a energiei, pentru reţele de transport gaze. Pentru stocare, urmează să semnăm primele contracte în maximum două săptămâni. Deci, am reuşit să punem undeva la 13-14 miliarde euro la bătaie, iar mediul privat a răspuns pozitiv şi a pus la rândul său o contribuţie proprie, astfel încât, în total, investiţiile din sectorul energetic finanţate în ultimul an de zile depăşesc 22-23 miliarde euro".

Membrul Guvernului a amintit că principala problemă cu care se confruntă sistemul energetic naţional este stocarea energiei produsă în timpul zilei din surse regenerabile. Lipsa acestei stocări se resimte în consumul energetic la nivel naţional din fiecare seară, ceea ce duce la achiziţionarea de energie electrică din piaţa liberă europeană la preţuri foarte ridicate, prin prisma consumului mare înregistrat în întreaga regiune.