Sebastian Vlădescu: Economia românească nu poate creşte autonom

• Creşterea economică de 1,3% poate fi atinsă, dacă nu vor fi turbulenţe pe pieţele internaţionale

• Sebastian Vlădescu este optimist: "Economia românească începe să funcţioneze, având în vedere evoluţia producţiei industriale şi a exporturilor

• Amânare din partea FMI pentru arierate

Creşterea economică din acest an ar putea fi de 1,3%, dacă nu există turbulenţe pe pieţele internaţionale, a declarat ieri Sebastian Vlădes-cu, ministrul finaţelor.

Potrivit domniei sale, economia româneas-că nu poate creşte autonom, ci este legată de evoluţia globală, în special de tendinţele europene, şi de partenerii comerciali tradiţionali.

Ministrul finanţelor a precizat: "Orice analiză în jur de 1% (n.r. creştere economică) poa-te fi luată în considerare. Creşterea economică de 1,3% poate fi atinsă de România, dacă pieţele internaţionale nu se tulbură. Trebuie să fim atenţi la ce se întâmplă în jurul nostru. România va putea să crească solid abia când partenerii noştri comerciali, în special Europa, vor ieşi din criză".

Sebastian Vlădescu a mai spus ieri că "economia românească începe să funcţioneze, având în vedere evoluţia producţiei indus-triale şi a exporturilor, ceea ce reprezintă o dovadă că politicile promovate de guvern şi Banca Naţională au început să îşi arate efectele". Ministrul Finanţelor speră că fluxurile de capital, vitale pentru revenirea economiei, vor reîncepe să crească.

"Eliberarea de resurse pentru investiţii în infrastructură, educaţie şi sănătate va permite ca din acest an şi mult mai mult în anii următorii, când vom avea bani din fondurile structurale atrase, România să îşi accelereze creşterea economică", a mai spus Vlădescu.

• Vlădescu: Scrisoarea suplimentară cu FMI şi CE stabileşte un set de criterii structurale şi calificative

Ţara noastră a semnat o scrisoare de intenţie suplimentară cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, scrisoa-re ce stabileşte un set de criterii structurale şi calificative pe care România trebuie să le res-pecte în 2010.

Ministrul finanţelor a spus: "FMI a apreciat că România a îndeplinit condiţiile prevăzute pentru eliberarea tranşelor, cu excepţia celei legate de arierate, pentru care am obţinut o amânare. Am semnat cu FMI şi cu CE o scrisoare de intenţie suplimentară, iar aceasta, după ce constată îndeplinirea obligaţiilor de politică monetară şi fiscală în 2009, stabileşte un set de criterii structurale cât şi calificative pe care România trebuie să le respecte în 2010, cu referire specială la prima revizie ce urmează să fie făcută la sfârşitul lunii aprilie".

Principalele criterii structurale se referă la legea responsabilităţii fiscale, la legislaţia de implementare a Legii salarizării unitare, noi reglementări privind reformele administraţiei fiscale, modificări ale codului de procedură fiscală, norme pentru contracararea riscurilor fiscale aferente autorităţilor locale şi măsuri care ţin de BNR, de legislaţia bancară şi consolidarea regimului de funcţionare a fondului de garantare a depozitelor.

Criteriile cantitative se referă la soldul bugetului general consolidat, trimis trimestrial, de fondul garanţiilor şi cel al arieratelor, de o ţintă pentru soldul financiar al celor mai mari 10 întreprinderi cu capital de stat, precum şi de cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat.

Există de asemenea prevederi suplimentare referitoare la crearea unui fond tampon pentru evitarea presiunilor financiare sezoniere, la acţiuni pentru îmbunătăţirea administrării fiscale şi utilizarea veniturilor provenite dintr-o taxă de participare a pacienţilor pentru acoperirea arieratelor din sectorul medical şi accelerarea rambursării arieratelor şi eliminarea lor până la finele lunii aprilie 2011.