Sebastian Vlădescu: "Ideea declanşării unui război în momentul de faţă este aproape logică"

Ideea declanşării unui război, în momentul de faţă, este naturală, normală, aproape logică, consideră Sebastian Vlădescu, fost ministru de finanţe. Domnia sa spune: "Lumea a consumat mai mult decât a produs, iar cineva a acoperit pentru unii acest consum. Dacă va fi nevoie să-şi ajusteze consumul cei care consumă mai mult decât produc, atunci va trebui găsită o cale. Tăierea salariilor şi a pensiilor poate să funcţioneze o dată, însă nu poate să fie făcută în mod constant într-o democraţie. Ţara noastră a trecut printr-o perioadă de ajustare dramatică a consumului individual în anii "81-"89, însă a făcut-o în condiţii non-democratice. În prezent nu mai există societăţi atât de controlate. Iar dacă nu poţi să controlezi în interior, atunci o soluţie ar fi introducerea în interior a unor res­tricţii generate de nişte acţiuni externe, cum ar fi un război major undeva. Când, unde, cum - sunt doar scenarii".

Fostul ministru de finanţe este de părere că, în momentul de faţă, întreg sistemul economic trebuie regândit, pentru că este cert că modelele economice actuale nu sunt atât de func­ţionale pe cât ne-am dori şi eşuează.

Sebastian Vlădescu adaugă: "În prezent, avem cam 3 modele care funcţionează, dar care au non-func­ţionalităţi în interior - modelul american, cel european (capitalism - socialist) şi cel chinez (capitalism comunisto-sclavagist). Nu ştim încă modelul care va ieşi biruitor, cele trei nu se pot întrepătrunde pentru că avem culturi diferite, sisteme organizatorice diferite.

Comunismul s-a implementat cu războaie şi ură, capitalismul s-a instalat prin sărăcirea unor mase mari de fermieri, prin pauperizare, iar comunis­mul chinez funcţionează pe baza muncii pseudo-sclavagiste a unor mase mari de oameni, pentru că în China, sute de milioane de chinezi sunt plătiţi sub standarde. Transferă munca lor către americanii care consumă mult mai mult decât produc. SUA primesc mărfuri foarte ieftin, pentru că China acceptă să primească o monedă care nu are nimic în spate decât puterea Statelor Unite ale Americii".

• "Să ai o monedă şi să n-ai politici fiscale şi bugetare comune, chiar monetare aş zice, e o mare problemă"

Sebastian Vlădescu susţine că europenii se confruntă cu o mare problemă în momentul de faţă, întrucât nu ştiu cum să procedeze cu o monedă inventată de curând, fără să-i pună vreodată bazele pe de-a întregul. Domnia sa spune: "Să ai o monedă şi să n-ai politici fiscale şi bugetare comune, chiar monetare aş zice, e o mare problemă. Încă de la prima mea participare la ECOFIN (n.r. "Consiliul Miniştrilor Economiei şi Finanţelor"), în 2005, m-am lămurit că Europa, aşa cum este ea construită, chiar dacă era pe creştere, nu va putea să funcţioneze. La ECOFIN, se discuta atunci despre un sistem fiscal comun - modalitatea de a înregistra contabil, care să se uniformizeze în aşa fel încât să poţi compara rezultatele unei companii din Anglia cu una din Germania şi cu Polonia. În 2005, se discuta deja pe această temă de vreo cinci ani şi erau două comisii cu grupuri de state care spuneau fiecare altceva.

Tot ce se întâmpla acolo se traducea printr-o incertitudine privind realitatea veniturilor şi profiturilor la nivelul companiilor, ceea ce determina incertitudini la nivelul statelor, care duceau la incertitudini privind echilibrele economice în zona euro şi în Europa Unită".

Tratatul de la Maastricht este prea puţin şi prea slab, consideră Sebastian Vlădescu, adăugând: "Să spui că trebuie să te încadrezi într-un deficit bugetar maxim de 3% nu este de-ajuns, pentru că între deficit bugetar 0, excedent bugetar şi deficit bugetar 3% sunt nişte diferenţe enorme.

3% deficit bugetar în Estonia nu înseamnă nimic pentru echilibrul bugetar al zonei euro, însă 3% deficit bugetar al Spaniei înseamnă mult".