SEBASTIAN VLĂDESCU: "Întîrzierea Codului fiscal nu dezechilibrează mediul de afaceri"

Ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, recunoaşte, într-un interviu acordat ziarului "BURSA", întîrzierea în adoptarea modificărilor Codului Fiscal, dar neagă faptul că astfel ar tulbura mediul de afaceri.

"De vreme ce am anunţat că taxele principale nu se modifcă - atît cota unică, cît şi TVA rămîn neschimbate -, atunci cum mai poate cineva să afirme că destabilizez mediul de afa-ceri?!", se miră retoric domnul Sebastian Vlădescu.

Ministrul finanţelor spune că modificările privesc unele taxe de detaliu (pe ramuri de activitate) şi schimbări pentru armonizarea în sistem a fiscalităţii, dar susţine că ele nu împiedică nicidecum întocmirea planurilor de afaceri.

"Recunosc că mă aflu în întîrziere cu soluţionarea a trei probleme, dar este o întîrziere faţă de intenţiile mele iniţiale", spune minis-trul finanţelor, enumerînd: "Amîntîrziat cu Codul Fiscal, am întîrziat cu reorganizarea Ministerului Finanţelor şi am întîrziat cu privatizarea CEC". Domnul Vlădescu speră ca, după data de 6 decembrie, să se liniştească grevele, oferind astfel răgazul necesar ca Parlamentul să lucreze cîteva zile bune la noul Cod Fiscal.

Ministrul însuşi, în calitatea sa de şef al Comisiei de privatizare a BCR, a fost obligat zilele trecute să negocieze - după cum o afirmă - cîte 10-11 ore cu fiecare din cele două bănci străine selectate drept potenţiali cumpărători ai BCR.

"Sînt unele lucruri pe care trebuie să le faci cu mîna ta, nu le poţi delega în competenţa altcuiva", spune domnul Vlădescu.

În cadrul interviului, reporterul ziarului "BURSA" a avansat o problemă de principiu cu privire la împrumuturile de stat.

Reporter: La modificarea Bugetului pe 2005, aţi arătat că există un surplus de venituri consistent; înseamna asta că ne aflăm în situaţia unui excedent bugetar?

Sebastian Vlădescu: La nivelul lunii octombrie, am avut un excedent bugetar, dar astăzi nu putem şti care este situaţia, probabil că nu...

Reporter: Am întîlnit opinia, pe care o consider eronată, că, atunci cînd bugetul este îndestulat, nu ar mai avea sens emisiunea de obligaţiuni de stat...

Sebastian Vlădescu: Da, nu are nici un rost să te mai îndatorezi cînd ai surplus în trezorerie, care, oricum trebuie valorificat pe o piaţă saturată, ceea ce creează dificultăţi. Emisiunea de obligaţiuni în această conjunctură nu ar face decît să o agraveze. Şi de altfel, m-ar omorî Curtea de Conturi dacă m-aş apuca să plătesc dobînzi cînd am surplus!

Reporter: Şi totuşi, mai normal este să te împrumuţi cînd ai surplus, iar nu doar cînd ai nevoie ca să supravieţuieşti. Cînd ai surplus, în primul rînd că eşti evident solvabil şi primeşti împrumutul mai uşor şi poţi negocia dobînda de pe poziţii avantajoase. În al doilea rînd, împrumuturile sînt necesare dezvoltării, iar ţara noastră are acută nevoie să purceadă la dezvoltare. Prea ne-am obişnuit să ne împrumutăm la disperare...

Sebastian Vlădescu: N-am pe ce cheltui banii. An de an, pierdem sute de milioane de euro pe care i-am putea lua dacă am avea proiecte, absorbim doar 50% din fondurile de pre-aderare. Avem o economie defectă încă de la mama ei, de la sfîrşitul secolului al nouăsprezecelea, cînd era eminamente agrară. Industrializarea începută în anii cincizeci s-a orientat către domenii cu eficienţă scăzută. Un subiect "tabu" atît în timpul lui Ceauşescu, cît şi în aceşti ultimi cincisprezece ani, este că structura forţei de muncă cu care România a intrat în mileniul al treilea, este similară celei din India şi Pakistan. Avem mari probleme în întocmirea de proiecte. Legislaţia însăşi ne împiedică operativitatea în implementarea proiectelor - cît timp nu este finanţat, proiectul nu intră în buget. Dar nouă, ţării, îi lipseşte forţa de muncă cu acel nivel de calificare reclamat de susţinerea proiectelor viabile. Am sesizat această lipsă şi lipsa proiectelor ca pe probleme grave.

Am discutat subiectul cu vicepremierul Gheorghe Pogea, cu care am agreat să găsim soluţii într-un interval de două luni, astfel ca, la anul, să dăm drumul la proiecte.

Reporter: Ah, ce bine! Mă îngrijora că nu vom putea folosi cele unsprezece miliarde de euro care se prăvălesc peste noi, începînd din 2007...

Sebastian Vlădescu: Pentru anul viitor mi-am propus două mari obiective: să reuşim să absorbim fondurile băneşti care ne stau la dispoziţie şi să întocmim o Carte albă a Ministerului Finanţelor, cu cîteva scenarii fiscale pe următorii doi-trei ani.

Reporter: Succes!