Seceta se resimte şi în nivelul inflaţiei

Inflaţia din luna august - dublă faţă de estimările economiştilor

Nivelul inflaţiei pe luna august de 0,86%, anunţat ieri de Institutul Naţional de Statistică a fost mai mare decât estimările specialiştilor. Radu Crăciun, economist şef al ABN-AMRO, ne-a declarat: "Inflaţia pe luna august a fost cu mult peste aşteptările pieţei. Preconizam o inflaţie de 0,3%-0,4%, dar, din păcate, aceasta nu a fost apreciată corect şi s-a ajuns la situaţia să avem o rată a inflaţiei de 0,86 %".

Dar, Radu Crăciun consideră că sunt destul de mici şansele să fie depăşit nivelul inflaţiei prognozat de BNR - între 3% şi 5%. În primele opt luni ale anului, rata inflaţiei a fost de 2,79%. Domnia sa ne-a explicat: "Depăşirea pragului fixat de BNR este totuşi posibilă, . Nu cunoaştem momentan care va fi evoluţia preţurilor în următoarele luni, dar putem să estimăm că preţurile la anumite produse de bază se vor majora. O inflaţie de 5% este destul de mare pentru o ţară ca a noastră, dar îngrijorător este faptul că această creştere nu este un accident, ci se datorează creşterii consumului, a importurilor şi a activităţii altor factori care produc dezechilibre".

Cea mai mare influenţă în majorarea inflaţiei au avut-o preţurile la produsele de panificaţie. Preţul pâinii a crescut în august cu 3,44% faţă de luna anterioară iar tendinţele sunt de continuare a procesului de majorare şi pentru lunile următoare. Creşterea preţului pâinii, cu 20% prevăzută în următorul interval de timp va determina o majorare a ratei inflaţiei cu 1,6 punc­te procentuale până la finele anului curent, ne-a declarat Ionuţ Dumitru, economist şef la Raiffeisen Bank.

În consecinţă, Ionuţ Dumitru consideră că "majorarea ratei inflaţiei se datorează în special creşterii de preţ la produse de panificaţie. 0,3% din totalul de 0,86% (n.r - valoarea inflaţiei înregistrate faţă de luna trecută) este efectul creşterii preţului la pâine".

Liviu Voinea, preşedintele Grupului Român de Economie Aplicată, pune majorarea ratei inflaţiei pe seama aprecierii cursului de schimb.

"Principala armă împotriva inflaţiei a fost aprecierea leului", ne-a declarat Liviu Voinea. Prin urmare, evoluţia în sens invers a cursului de schimb a dus la o creştere a ratei inflaţiei, a mai spus preşedintele Grupului Român de Economie Aplicată. Domnia sa consideră că seceta a dus la scăderea producţiei de fructe şi legume autohtone şi la o majorare a importurilor pentru acest tip de produse, resimţindu-se şi în acest caz efectul cursului de schimb.

Creşterile de preţ la produsele agroalimentare s-au datorat îndeosebi condiţiilor meteorologice nefavorabile care au provocat în mare parte calamităţi, sunt de părere analiştii financiari.

Cristian Pârvan, vicepreşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), ne-a explicat: "Din păcate, anul acesta sectorul agricol nu şi-a mai jucat rolul tradiţional, de a tempera creşterea inflaţiei. La acestea se adaugă şi creşterea consumului, valoarea preţurilor administrare, dar şi infuzia de bani de pe piaţă. Creşterea inflaţiei a afectat cel mai mult mediul de afaceri".

În ceea ce priveşte serviciile, Ionuţ Dumitru s-a declarat surprins de majorarea tarifelor pentru convorbirile telefonice, majorare pe care o atribuie deprecierii leului.

Pentru lunile septembrie şi octombrie, domnul Dumitru anticipează o inflaţie anualizată de 5,5% - 5,6% cauzată în special de creşterea preţului pâinii iar pentru ultimele două luni ale anului, o scădere sub 5% în condiţiile în care preţurile produselor administrate nu se vor modifica.