Seceta urcă inflaţia anuală la 4% !

După trei luni consecutive de staţionare, seceta urcă rata anuală a inflaţiei cu o treaptă, şi anume de la 3,8% la 4% - nivelul înregistrat în luna iulie a.c. În aceste condiţii, întrebarea firească: s-a oprit procesul de dezinflaţie ? Categoric, nu. Chiar dacă rata anuală a inflaţiei a înregistrat în luna iulie nivelul de 4%, superior cu 0,2 puncte procentuale celui din luna iunie (3,8%), dezinflaţia nu şi-a schimbat traiectoria descendentă.

Ritmul de descreştere al ratei medii anuale a inflaţiei - ce reflectă tendinţa preţurilor bunurilor şi serviciilor de consum al populaţiei - confirmă şi de aceas­tă dată procesul accentuat de dezinflaţie. Şi anume, nivelul ratei medii anuale a inflaţiei calculată conform metodologiei europene - media ultimelor 12 luni raportată la media celor 12 luni precedente - a scăzut faţă de 6,56% ( nivel înregistrat în anul 2006 faţă de anul 2005 ) cu 1,8 puncte procentuale în mai, 2 puncte procentuale în iunie 2007, res­pectiv 2,2 puncte procentuale în iulie a.c. Mai exact, cea din urmă rată medie anuală a inflaţiei relevă că media preţurilor bunurilor şi serviciilor de consum al populaţiei din perioada august 2006 - iulie 2007 (în raport cu media preţurilor din perioada august 2005 - iulie 2006) a fost mai mare cu 4,38% .

O menţiune se impune: chiar dacă rata anuală a inflaţiei, datorită fluctuaţiei de la o lună la alta a ratei lunare a inflaţiei ( creştere de la 0,14% la 0,29%, cum s-a înregistrat în ultima lună ) şi a modului de calcul - rezultatul înmulţirii ultimilor 12 indici de preţuri de consum lunari cu baza în lanţ raportaţi la 100, din produsul obţinut şi exprimat în procente scăzîndu-se 100 - îşi schimbă sau nu traiectoria, rata medie anuală a inflaţiei continuă să-şi urmeze linia descrescătoare (vezi grafic).

Rata anuală a inflaţiei este utilizată de către Banca Naţională a României - aşa cum procedează toate băncile centrale - ca obiectiv pentru ţintirea inflaţiei. Rata anuală a inflaţiei de 4% (iulie 2007/iulie 2006) se înscrie în ţinta de inflaţie din acest an. Şi anume, 4% cu un interval de variaţie de +/- 1 punct procentual.

Rata medie anuală a inflaţiei constituie unul dintre indicatorii de convergenţă nominală: stabilitatea preţurilor. Indicator luat în calcul, potrivit criteriilor de la Maastricht, în procesul de trecere la euro. Pentru atingerea acestui obiectiv, cerinţa este ca rata medie anuală a inflaţiei să nu depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor mai performante trei ţări membre ale Uniunii Europene.

De exemplu, în luna iunie a.c. (pentru care există date disponibile) această medie din zona euro a înregistrat nivelul de 1,4%, care însumat cu 1,5 puncte procentuale stabileşte o limită maximă a ratei medii anuale a inflaţiei de 2,9% ( cu 1,7 puncte procentuale sub nivelul înregistrat de România). De reţinut că rata medie anuală a inflaţiei luată în acest calcul se determină pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum.

O subliniere se mai impune: între calculul indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) şi calculul indicelui preţurilor de consum (IPC) nu există diferenţe metodologice. Iar coşul folosit în cazul indicelui armonizat (fără câteva diferenţe nesemnificative) este alcătuit din aceleaşi mărfuri alimentare, mărfuri nealimentare şi servicii. Din ambii indici (IPC, respectiv IAPC) scăzându-se 100 se obţine rata inflaţiei aferentă unuia sau celuilalt.