ŞEFII GOLDMAN SACHS ŞI UBS: "Pieţele supra-evaluează disponibilitatea Fed de a reduce dobânda"

Pieţele financiare din Statele Unite îşi formează aşteptări bazându-se pe informaţii insuficiente când vine vorba de posibilele reduceri a ratei dobânzii de politică monetară de către Rezerva Federală (Fed), este opinia preşedintelui băncii de investiţii UBS, Axel Weber, şi a lui John Waldron, director de operaţiuni la gigantul Goldman Sachs, care au fost prezenţi la întâlnirea anuală a Institute of International Finance, ce are loc la Tokyo în pregătirea summitului G20 de la Osaka, arată CNBC.

Estimarea pieţelor şi a majorităţii analiştilor este că vor urma cel puţin două reduceri a costului cu creditul în a doua jumătate a acestui an, prima venind cel mai devreme la şedinţa din iulie a comisiei de decizie a Fed (FOMC), în contextul în care preşedintele Rezervei Federale Jerome Powell a transmis luni, 4 iunie, că banca centrală "monitorizează cu atenţie" actualele evoluţii economice şi "va acţiona în mod adecvat pentru a sprijini expansiunea economică, cu o piaţă a muncii puternică şi o inflaţie apropriată de obiectivul de 2%".

Totuşi, potrivit CNBC, preşedintele Axel Weber de la UBS a afirmat ieri că există întotdeauna posibilitatea ca traderii şi investitorii să interpreteze greşit tonul unor astfel de declaraţii: "Cred că piaţa pune prea mult preţ (n.r. eng. has overpriced) pe numărul de reduceri a ratei dobânzii pe care Fed-ul e probabil să le facă. Dacă ascultăm câţiva factori de decizie, precum Charlie Evans sau Jerome Powell, nu există o reducere iminentă (a dobânzii). Există probabilitatea ca, în cazul unei şubreziri a economiei, ce se va reflecta în datele economice, Fed-ul să ia în considerare acţiuni corective".

Într-un interviu acordat sursei citate la începutul săptămânii, preşedintele Chicago Fed, Charlie Evans, a notat, referitor la poziţia ciclică a economiei SUA şi la aşteptările din piaţă cu privire la dobânda de politică monetară: "Fundamentalele economiei continuă să fie solide. Consumul continuă să fie într-o poziţie bună, iar piaţa muncii este puternică. (...) Piaţa sugerează că vede ceva ce eu nu am văzut încă în datele economice naţionale".

La rândul său, directorul de operaţiuni al Goldman, John Waldron, pare să fie în asentiment cu Weber: "Piaţa pune un preţ substanţial pe un set de mişcări din partea Fed. Mă îngrijorează puţin faptul că piaţa este prea optimistă cu privire la cât de mult şi cât de curând va muta (n.r. tăia) Fed-ul".

Waldron a adăugat că piaţa pare să ia în calcul, în momentul de faţă, o reducere a dobânzii cu mai mult de 100 de puncte de bază şi a prognozat că Fed-ul "se va baza mult mai mult pe datele economice decât pe sentimentul pe termen scurt" din pieţe, pentru luarea deciziilor de politică monetară.

Într-adevăr, limbajul utilizat de Powell poate intra în categoria de sugestie, aşa-numitul "forward guidance", având conţinut implicit, pe care băncile centrale îl utilizează pentru a transmite semnale cu privire la posibile acţiuni privind politica monetară, dar lipsa explicitului este cea la care se pare că fac referire Weber şi Waldron.

Un alt indicator care este posibil să conducă la o tăiere a costului creditului ar putea fi reprezentat de continua absenţă a presiunilor inflaţioniste, a mai dat de înţeles Evans în cadrul interviului acordat CNBC, notând că inflaţia de bază se află în prezent la 1,6%, sub ţinta de 2%.

În orice caz, Axel Weber, ce în perioada 2004-2011 a fost şeful băncii centrale germane, a subliniat totuşi că Fed-ul are suficient spaţiu de manevră şi că va interveni cu siguranţă dacă economia va arăta o deteriorare substanţială.

De obicei, spun bancherii Fed, transmisia deciziilor de politică monetară în economie se realizează în aproximativ şase luni, iar o eventuală reducere a dobânzii în următoarele trei luni ar fi preventivă pentru asigurarea susţinerii expansiunii economice, care luna viitoare va deveni cea mai lungă din istoria SUA. Însă Weber a mai notat că nu vede Fed-ul luând o astfel de reducere, cel puţin "nu în prezent".

Răspunsul lui Powell, venit la o conferinţă de două zile din Chicago a preşedinţilor Fed programată să se concentreze pe regândirea modului de a implementa politica monetară, a fost cel mai probabil determinat de anunţul administraţiei Trump cu privire la impunerea de noi tarife pe toate bunurile importate din Mexic începând cu 10 iunie, această ţară fiind de altfel primul partener comercial al Statelor Unite din punctul de vedere al volumului.

De asemenea, un alt motiv este posibil să fie dat de comportamentul pieţelor din luna trecută, caracterizat de vânzări masive de acţiuni (luna mai a fost prima lună de scăderi din acest an pentru indicii americani) şi realocarea pe titlurile de trezorerie pe fondul amplificării tensiunilor comerciale.

Declaraţiile preşedintelui Fed din 4 iunie au impulsionat cotaţiile bursiere de peste Atlantic în ziua respectivă, în ansamblu, indicii americani S&P 500 şi Dow Jones Indus­trial Average marcând creşteri de 2,1%, al doilea cel mai bun parcurs zilnic din acest an după cel din 4 ianuarie, când tot o promisiune a preşedintelui Fed faţă de pieţe, de data aceasta de a opri ciclul de normalizare a dobânzilor şi a bilanţului băncii centrale, a redresat pieţele internaţionale de acţiuni de pe tendinţa puternic descendentă demarată în luna octombrie 2018.