ŞEFUL ANP:  "Am avea nevoie de opt penitenciare pentru a rezolva problemele din decizia CEDO; Unul costă 140 de milioane euro"

Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, a declarat, marţi, că trebuie rezolvată problema a 8.000 - 8.5000 de deţinuţi pentru a ieşi din cadrul deciziei-pilot a CEDO, ceea ce înseamnă un necesar de opt penitenciare moderne, în condiţiile în care unul costă aproximativ 140 de milioane euro.

prezent la o dezbatere din Parlament pe tema penitenciarelor , Marius Vulpe a afirmat: "Din statistici şi analize publice, azi sistemul penitenciar ar avea nevoie de 8.000 - 8.500 de locuri de cazare pentru a nu mai fi presaţi de această decizie pilot. În 27 de ani au fost construite doar trei penitenciare noi, la Rahova, Arad, Giurgiu, care nu e finalizat nici azi în totalitate. Va mai dura foarte mult să mai putem construi măcar 8 penitenciare, dacă vorbim de cele 8.500 de locuri, măcar 8 penitenciare de câte 1.000 de locuri ar trebui construite".

El a reamintit că ANP şi Ministerul Justiţiei au promovat, în timpul guvernării Cioloş, un memorandum în care era prevăzut un calendar de implementare până în 2023 pentru soluţionarea supraagomerării, relatează News.ro.

Şeful ANP a declarat: "Sunt două mari posbilităţi propuse de acest memorandum - pe de o parte înfiinţarea de penitenciare noi, sunt deja două penitenciare aflate în faza de aprobare de Guvern a două studii de fezabilitate, studiile care ne indică că un penitenciar de circa 1.000 de locuri, modern, ar costa 140 de milioane de euro".

Marius Vulpe a adăugat că aşteaptă aprobarea Guvernului pentru investiţie în cursul anului 2017, astfel încât spre finalul anului să poată fi demarată procedura de achiziţie.

El a fost întrebat şi despre varianta înfiinţării unor penitenciare private, aşa cum se întâmplă în alte ţări, Vulpe precizând că legislaţia actuală nu permite astfel de iniţiative.

Directorul ANP a precizat: "Nu ştiu dacă ele vor fi mai eficiente din punct de vedere financiar, privind gestionarea banului public, pentru că în esenţă asta va fi, statul care astăzi nu este capabil să asigure drepturile deţinuţilor să ofere această oportunitate unui partener privat pe aceeaşi sumă sau pe o sumă rezonabilă".

Vulpe a explicat însă că există modele, precum cel britanic, în care doar managementul penitenciarelor se privatizează, în cazul în care este depăşită norma de bani pentru fiecare deţinut.

"Un penitenciar a stabilit de-a lungul istoriei o sumă alocată unui deţinut, în cazul României este în jur de 50 de lei pe zi, (...) şi ei au hotărât undeva la 5 lire pe zi de deţinut şi au făcut public acest lucru. Din ce am înţeles, ultimele 3 penitenciare care se clasau într-un astfel de clasament, care depăşeau cheltuiala pe cap de deţinut într-un an de zile intrau într-un proces de privatizare. Spaţiul rămânea acelaşi, dar se acorda management privat. Ministerul Justiţiei selecta echipa de conducere, după care i se impuneau criterii manageriale de eficienţă financiară", a afirmat el.

Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis marţi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Potrivit CEDO, România are la dispoziţie şase luni pentru a stabili un calendar de rezolvare a situaţiei din închisori, iar instanţa lasă statului dreptul de a stabili ce demersuri trebuie să facă pentru a rezolva problemele, precizând, însă, că, dacă statul nu poate garanta fiecărui deţinut condiţii de detenţie conforme Articolului 3 din Convenţie, atunci recomandă reducerea numărului de persoane din penitenciare.

CEDO a decis că România trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de Daniel Arpad Rezmiveş, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi în legătură cu condiţiile din închisorile din România. Cei şapte judecători CEDO însărcinaţi cu dosarul au decis, în unanimitate, că România a încălcat Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante.

Instanţa europeană a decis să aplice în acest dosar o hotărâre pilot, estimând că situaţia reclamanţilor arată o problemă generală care îşi are originea într-o disfuncţionare structurală proprie sistemului carcelar român.

În aceste condiţii, CEDO cere României să implementeze măsuri care să diminueze supraaglomerarea din închisori şi să amelioreze condiţiile de detenţie.