Senatul a adoptat proiectul de lege prin care data alegerilor parlamentare este stabilită de către Legislativ

Senatul a adoptat luni, în calitate de prim for sesizat, proiectul de lege iniţiat de către senatorul UDMR Attila-Zoltan Cseke, senatorul ALDE Călin Popescu Tăriceanu şi deputatul PSD Marcel Ciolacu care prevede ca data alegerilor parlamentare să fie stabilită de către Legislativ, prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor, conform News.ro

Proiectul de lege, aflat în procedură de urgenţă, a fost adoptat de Senat cu 89 voturi "pentru", 38 "contra" şi o abţinere

Iniţativa legislativă, aflată în procedură de urgenţă, a primit raport de admitere cu amendamente admise şi amendamente respinse din partea Comisiei juridice a Senatului.

"Prin decretul prezidenţial nr. 1134/2016, Parlamentul ales la data de 11 decembrie 2016 a fost convocat la data de 20 decembrie 2016. Prin urmare, limitele temporale normale ale mandatului actualului Parlament sunt 20 decembrie 2016 -20 decembrie 2020. Întrucât, excepţiile de la durata de 4 ani a mandatului Parlamentului în sensul scurtării acestuia sunt strict prevăzute de Constituţie, rezultă că pentru a determina datele posibile pentru organizarea alegerilor parlamentare, termenul de 20 de zile prevăzut de art. 63 alin. (3) din Constituţie, trebuie calculat înapoi începând de la data de 20 decembrie 2020", precizează iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului de lege.

Printre amendamentele admise se numără cel care spune că Parlamentul va stabili data alelegerilor legislative, prin lege organică, cu 60 de zile înaintea datei alegerilor.

"Titlu - Propunere legislativă privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016. Prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, data alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor ce vor fi organizate ca urmare a expirării mandatului Parlamentului, aflat în curs de exercitare la data intrării în vigoare a prezentei legi, se stabileşte prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor", arată amendamentele admise din raportul comisiei juridice a Senatului.

De asemenea, Guvernul decide, prin hotărâre, la propunerea AEP, calendarul acţiunilor din perioada electorală, cheltuielile pentru alegeri, cât şi măsurile tehnice necesare bunei desfăşurări a scrutinului.

"Prin derogare de la prevederile art. 114 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul prevăzut la alin. (1), în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a legii prevăzute la alin. (1), Guvernul stabileşte, prin hotărâre, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor şi măsurilor tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări în bune condiţii a alegerilor şi măsurile tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor", potrivit unui al amendament admis.

Totodată, dosarele de candidatură pot fi depuse şi eletronic.

"La alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea opta să întocmească şi să depună electronic, în condiţiile legii, dosare de candidatură, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 52-55 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Listele de susţinători vor putea fi semnate şi depuse electronic, în condiţiile legii", conform unui al amendament admis din raportul de adoptare al Comisiei juridice.

Senatul este prim for sesizat pe proiectul de lege, decizională fiind Camera Deputaţilor.

Premierul Ludovic Orban a afirmat, joia trecută, că data alegerilor parlamantare trebuie să fie 6 decembrie pentru a se încadra cu prevederile constituţionale şi cu necesităţile legate de finalizarea mandatului actualului Parlament.

"În urma deciziei Curţii Constituţionale, care este destul de ciudată, reiese cumva că pot şi Parlamentul şi Guvernul să stabilească data alegerilor. Dar că cel care decide cine stabileşte data alegerilor este Parlamentul. Dacă aşa a decis Curtea Constituţională că Parlamentul este cel care hotărâşte dacă Parlamentul sau Guvernul decide data alegerilor, mai mult ca sigur că Parlamentul va vrea să decidă ei data alegerilor şi pentru alegerile parlamentare. Le spun doar atât, alegerile parlamentare trebuie să fie, conform prevederilor constituţionale, pe 6 decembrie. Este data care se încadrează din toate punctele de vedere cu prevederile constituţionale şi cu necesităţile legate de finalizarea mandatului actualului Parlament", a afirmat Ludovic Orban.