Senatul a respins ridicarea imunităţii lui Călin Popescu Tăriceanu

Plenul Senatului a respins, astăzi, ridicarea imunităţii preşedintelui acestui for legislativ, Călin Popescu Tăriceanu, prin vot secret, exprimat cu bile.

S-au înregistrat 38 de voturi "pentru", 71 de voturi "împotrivă" şi o abţinere.

Senatul a dezbătut raportul Comisiei juridice care recomandă avizarea începerii urmăririi penale pentru Călin Popescu Tăriceanu în dosarul în care est acuzat că a primit foloase materiale de aproape 800.000 de dolari. Preşedintele Senatului a susţinut, la dezbaterile din plen, că anchetarea sa reprezintă un caz de retorsiune politică, scrie News.ro.

Călin Popescu Tăriceanu le-a împărţit senatorilor un material cu punctul său de vedere.

Tăriceanu a invocat o recomandare a Comisiei de la Veneţia referitoare la punerea sub urmărire penală a unui ministru.

Liderul ALDE a acuzat DNA că vrea să înceapă urmărirea penală pe numele său pentru că a criticat protocoalele secrete între DNA şi SRI, din cauza modificării legilor justiţiei şi înfiinţării Secţiei speciale de investigare a magistraţilor, conform News.ro.

Tăriceanu a amintit dosarul în care a fost achitat definitiv.

"Există elemente concrete care să indice existenţa unui caz de retorsiune politică", a mai afirmat preşedintele Senatului în legătură cu noul dosar.

El a mai spus că, în faza premergătoare începerii urmăririi penale, parchetul nu i-a solicitat nicio relaţie, nu l-a audiat şi nu a consemnat punctul său de vedere.

Tăriceanu a mai acuzat parchetul că a derulat o campanie de denigrare a imaginii sale.

Călin Popescu Tăriceanu a dat şi exemplu de demnitari trimişi în judecată de DNA, dar achitaţi, în primă instanţă sau definitiv, cum sunt Toni Greblă, Victor Ponta, Dan Radu Ruşanu, Tiberiu Niţu, Teodor Atanasiu, scrie News.ro.

"S-a încercat, prin deschiderea acestui dosar, atât discreditarea mea politică şi civică, cât şi afectarea gravă a credibilităţii şi legitimităţii Parlamentului, în încercările sale de corectare a legislaţiei, pentru garantarea independenţei instanţelor faţă de parchete şi de serviciile de informaţii şi conferirea garanţiilor stabilite prin articolul 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului", a susţinut preşedintele Senatului.

El a invocat declaraţii ale lui Klaus Iohannis, Augustin Lazăr şi Laura Codruţa Kovesi.

În raport, Comisia juridică explică durata de analiză prelungită, de aproximtiv şase luni, prin faptul că cele 18.755 de file cuprinse în cele 73 de volume "nu au fost opisate".

Comisia juridică din Senat a dat săptămâna trecută votul privind începerea urmăririi penale pentruTăriceanu, vot calificat preşedintele comisiei, social-democratul Robert Cazanciuc, ca fiind "neutru", fiind exprimate trei voturi "pentru", două abţineri şi un vot "împotrivă".

Raportul Comisiei juridice a fost trimis Biroului Permanent al Senatului, care a decis să îl trimită luni plenului.

La jumătatea lunii aprilie, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, ruga Comisia Juridică să nu mai amâne cererea DNA de începere a urmăririi penale în ceea ce îl priveşte şi să dea cât mai rapid răspunsul Biroului Permanent pentru a programa dezbaterea.

"Îi rog foarte mult să nu mai amâne în niciun fel această chestiune şi să o pună cât mai rapid să dea răspunsul Biroului Permanent care sigur urmează să programeze dezbaterea. Eu nu am niciun fel de reţinere în a le prezenta colegilor mei punctul meu de vedere care este simplu de tot, acest dosar este un dosar instrumentat politic în buna practică a DNA-ului de până acum. Au venit cu 17.000 de pagini tocmai ca să dea impresia că e o lucrare, cum spun ei, o lucrare solidă. Sunt 17.000 de pagini de maculatură şi de acuzaţii care nu stă niciuna în picioare", a explicat atunci preşedintele Senatului, informează News.ro.

DNA a transmis, în 7 noiembrie 2018, Senatului cererea de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Tăriceanu, acesta apreciind că este un demers politic şi exprimându-şi convingerea că în dosar e vorba de "multă maculatură".

Călin Popescu Tăriceanu este acuzat că a primit, în perioada în care era premier, "foloase materiale" de aproape 800.000 de dolari de la o firmă austriacă pentru a interveni pentru închierea unor acte adiţionale la un contract derulat de companie. Suma primită de Tăriceanu reprezenta un comision de 10 la sută din valoarea acestor acte adiţionale şi ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore