"Sentinţă cu executare": 15 ani de şcoală

Generaţiile viitoare au parte de o surpriză din partea Ministerului Educaţiei, vor trebui să facă 15 ani de şcoală obligatoriu. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat o lege pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, care prevede că învăţământul general obligatoriu este extins treptat la 15 clase, până în anul 2030. Actul normativ prevede că grupa mare din învăţământul preşcolar, învăţământul primar, gimnazial şi învăţământul liceal devin obligatorii până în 2020: "Învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii doi ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030. Frecventarea învăţământului obligatoriu poate înceta la forma cu frecvenţă la 18 ani".

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) susţine extinderea treptată la 15 clase a învăţământului obligatoriu, însă, pentru a putea fi realizat acest lucru, trebuie rezolvate o serie de probleme serioase cu care se confruntă sistemul. Potrivit unui comunicat al sindicatelor, în primul rând, trebuie găsite soluţii pentru o problemă care trenează mulţi ani: deficitul locurilor la grădiniţă. Numai în Bucureşti există un deficit de 7.000 de locuri iar numărul cadrelor didactice din învăţământul preşcolar este insuficient şi sunt multe situaţii în care educatoarele sunt nevoite să lucreze cu grupe de preşcolari supradimensionate. Totodată, trebuie spus că integrarea copiilor în sistemul de educaţie nu poa-te fi făcută dacă nu le este pusă acestora la dispoziţie dotările necesare, precum şi cadre didactice bine pregătite. Potrivit lui Simion Hăncescu, preşedintele FSLI: "Este foarte bine că a fost luată această decizie de extindere a învăţământului obligatoriu. Dar trebuie să înţelegem, măcar acum, de ce este importantă creşterea finanţării sistemului de educaţie din România. Nu e suficient că aduci nişte copii în grădiniţe, şcoli sau licee, pe care îi aşezi în bănci şi îi ţii ocupaţi. Şi, da, trebuie spus, pentru toate acestea avem nevoie de strategi buni în educaţie şi de bani pentru investiţii. Altfel, nu facem decât să îngrămădim nişte copii sau tineri în săli de clase ". Hăncescu mai susţine că educaţia trebuie să dezvolte, iar acest lucru înseamnă locuri suficiente, pentru un acces egal al tuturor copiilor în gradiniţe şi şcoli, unităţi de învăţământ dotate cu materiale didactice care să ofere o nouă perspectivă a stilului de predare şi de învăţare - unul modern, nu unul tern care oboseşte elevii, precum şi readaptarea programelor şcolare la cerinţele de pe piaţa muncii, pentru a avea tineri absolvenţi cu şanse reale de angajare şi funcţionali din punct de vedere profesional.

De asemenea, preşedintele a promulgat şi o altă lege care vizează modificarea Legii educaţiei naţionale, res-pectivul act normativ vizează organizarea funcţionării liceelor cu profil agricol în subordinea Ministerului Agriculturii şi în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale.