Şereş şi Păcuraru, daţi de colegi pe mâna Justiţiei

Plenul Senatului a aprobat, ieri, declanşarea procedurii de urmărire penală în dosarele "Electrica Muntenia Sud" şi "Hidroelectrica", în care este acuzat fostul ministru al Economiei, senatorul PC, Codruţ Şereş şi în dosarul de corupţie în care figurează senatorul PNL, Paul Păcuraru, actualul ministru al Muncii.

Pentru începerea urmăririi penale în cazul lui Păcuraru, s-au pronunţat 75 de senatori, 44 fiind împotriva şi doar un vot fiind anulat.

Potrivit Raportul Comisiei juridice a Senatului, pentru Codruţ Şereş, dosarul "Electrica Muntenia Sud" a fost votat favorabil de 83 de senatori, împotrivă s-au exprimat 36, un vot fiind declarat nul, în timp ce, în dosarul "Hidrolectrica", 79 de senatori s-au pronunţat pentru începerea urmării penale, 40 împotrivă, un vot fiind declarat nul.

La finalul votului, Codruţ Şereş, care nu a votat întrucât nu i s-a părut corect, a declarat, citat de Agerpres, că res-pectă decizia pe care a luat-o Senatul şi susţine, în continuare, că este nevinovat.

Senatorul PC a explicat: ""Declar că sunt nevinovat, din două motive: în ambele cazuri nu au fost create prejudicii, nici la bugetul statutului, nici la societăţile respective, şi în al doilea rând, nu s-a luat şi nu s-a dat mită. Celelalte poveşti cu trădare şi spionaj sunt doar poveşti"".

Şereş a apreciat că acuzaţiile care i se aduc sunt grave şi speră ca Parchetul ""să-şi facă treaba şi să verifice în ce măsură cele formulate de procurori în urmă cu doi ani mai sunt valabile"".

Pe de altă parte, referindu-se la o eventuală extindere a cercetării şi asupra altor persoane, precum Adriean Videanu sau Gheorghe Seculici, Şereş a afirmat că aceasta este treaba Parchetului.

""Parchetul m-a obişnuit să nu cred în lucrurile pe care ar trebui să le facă, aşa că daţi-mi voie, ca din punct de vedere personal, să nu am totală încredere în Parchet"", a afirmat Şereş.

La rândul său, Paul Păcuraru, a declarat că o serie de dosare au fost formulate pe numele său, de când a devenit ministru, deoarece a deranjat un grup de interese.

Ministru a explicat că, în 2004, a fost înfiinţat un departament pentru munca în străinătate şi un oficiu pentru migraţia forţei de muncă, instituţii care aveau ca atribuţii protecţia muncitorilor români ce lucrau în străinătate.

Păcuraru a arătat că, din informaţiile pe care le deţine, s-a dorit desfinţarea acestora, înainte fiecare emigrant fiind obligat să plătească diverse taxe care ajungeau la un total de 200-250 de lei, unor grupuri de interese.

Ministrul a spus că o serie de predecesori de-ai săi, din Ministerul Muncii, au vrut să desfiinţeze aceste departamente, dar că nu au putut şi că acestora li s-ar fi atras atenţia că afacerea se cifra la milioane de euro "care se duceau pe o anumită spirală".

Păcuraru a declarat că societăţile care erau implicate în această afacere se numesc: Centrul de diagnostic internaţional, Centrul de analize medicale, Centrul de expertiză medicală şi testare a forţei de muncă, Centrul de Asistenţă Medicală SA..

Acesta a precizat că, după ce a fost numit ministru, că i s-au făcut "pe bandă rulantă" 11 dosare, cel mai răsunător fiind cel în care este acuzat de corupţie, şi că zece dintre aceste dosare au fost deja închise.

Ministrul a subliniat că salută decizia Senatului şi doreşte ca justiţia să îi de-monstreze nevinovăţia.