Sfaturile medicilor pentru părinţi înainte de începerea şcolii

Startul noului an şcolar ridică numeroase provocări pentru părinţi. Înainte de a-i trimite pe cei mici la şcoală, există câteva aspecte deosebit de importante pe care medicii şi-ar dori ca fiecare părinte să le cunoască şi să le respecte pentru ca noul început să fie unul lipsit de griji. Astfel, specialiştii Medikali recomandă părinţilor să fie atenţi la şase lucruri pentru a asigura o tranziţie lină şi un an şcolar cât mai bun pentru cei mai mici membri ai familiei.

Despre starea generală de sănătate a vorbit Georgiana Cosneanu, medic de familie: "Începerea unui nou an şcolar se apropie şi grijile părinţilor cresc în această perioadă, atât pentru a le asigura copiilor toate cele necesare pentru şcoală, cât şi în ceea ce priveşte starea de sănătate a acestora, având în vedere că, odată cu revenirea în colectivitate, copiii riscă să contacteze viroze de sezon. De aceea, ar fi util să le fie efectuat copiilor un set de analize care să ofere o imagine de ansamblu asupra stării generale de sănătate şi care să cuprindă: hemoleucogramă, fierul şi calciul seric, ASLO, TGP, glicemia, imunoglobulinele E şi G, 25 hidroxi-vitamina D, exudatele faringian şi nazal şi examenul coproparazitologic".

Starea emoţională a fost abordată de psihologul Steliana Lefter: "Pentru fiecare elev, fie că este în clasa pregătitoare, pentru care şcoala este o experienţă total nouă, fie că începe clasa a 8-a, de exemplu, când are în faţa sa un examen foarte important pentru viitor, întâlnirea cu ai săi colegi provoacă gânduri diferite în funcţie de experienţele plăcute sau neplăcute trăite anterior. Aceste gânduri produc, la rândul lor, emoţii corespunzătoare, fie de bucurie, fie de tristeţe, de furie sau anxietate. E important să acceptăm că fiecare dintre noi este unic, iar o legătură pozitivă cu copilul este cea mai bună cale pentru a preveni apariţia problemelor afective şi de comportament. Laurence Shapiro vorbeşte despre cuburile de construit legătura cu copiii noştri şi ne invită, în acest sens, să folosim o voce calmă, caldă pentru a le transmite copiilor că suntem interesaţi, să folosim o postură "deschisă" şi să stăm la acelaşi nivel cu copilul nostru, să stabilim o distanţă confortabilă între noi şi copil atunci când interacţionăm cu acesta".

Alimentaţia este foarte importantă, iar nutriţionistul Alexandra Alexandru a oferit câteva explicaţii: "Timpul este una dintre principalele probleme atunci când vine vorba despre micul dejun, iar tendinţa este să sărim peste această masă atât de importantă şi să compensăm mai târziu cu junk food. În cazul copiilor noştri, micul dejun este înlocuit cu cornuri cu ciocolată, alimente procesate sau cu o încărcare a mesei de seară, ceea ce nu este deloc în regulă din punct de vedere nutriţional. Şi dacă tentaţia este de a cumpăra ceva de la chioşcul din curtea şcolii, unde se găsesc mai ales produse de patiserie, sandwich-uri cu şuncă şi caşcaval şi fel de fel de alimente foarte procesate, recomandarea este ca ele să rămână cu titlul de excepţie, astfel încât copilul tău să aibă o sănătate optimă şi să reuşească să îşi păstreze greutatea normală".

Intrarea în comunitate a fost abordată de Victor Miron, medic specialist Pediatrie: "În fiecare an, reîntoarcerea copiilor în colectivităţi, la grădiniţă sau şcoală, duce la creşterea numărului de copii cu boli acute, majoritatea dintre acestea fiind respiratorii. Este important ca pe lângă sănătatea propriul copil să fim preocupaţi şi atenţi şi la riscul de a transmite boala către colegii de clasă şi chiar profesori. Semnele şi simptomele care ne indică că ar fi bine să nu ducem copilul la şcoală sunt febra, tusea cu debut brusc/recent, obstrucţia nazală/congestia nazală importantă cu debut recent, scaunele diareice, durerea în gât cu debut brusc/recent, greaţă şi vărsături sau erupţii cutanate cu debut recent. De cele mai multe ori o boală acută respiratorie sau digestivă de cauză infecţioasă are o durată de aproximativ 5-7 zile. Însă perioada de contagiozitate variază în funcţie de virusul sau bacteria care a determinat boala. De aceea, medicul pediatru sau medicul de familie pot să stabilească în urma consultului diagnosticul şi tratamentul corect, dar şi recomandări cu privire la momentul oportun al reîntoarcerii în colectivitate. Trebuie menţionat că deseori, în urma unei viroze respiratorii, tusea şi obstrucţia nazală pot persista pentru perioade îndelungate, de 2-3 săptămâni. În majoritatea cazurilor, copiii nu mai sunt contagioşi în această perioadă şi se pot reîntoarce în colectivitate fără riscul de a transmite altor persoane infecţia virală pe care au avut-o".

Postura corectă are o foarte mare importanţă, explică Cezara Macovei, kinetoterapeut în cadrul Medikali: "Odată cu începutul anului şcolar, şi copiii vor petrece mai mult timp pe scaun, în bancă şi este important ca părinţii să discute despre importanţa unei posturi corecte cu cei mici într-un mod deschis şi educativ. Este important să subliniaţi că postura corectă nu este doar pentru aspectul fizic, ci şi pentru buna funcţionare a corpului lor pe termen lung. Încurajaţi-i să fie conştienţi de propriile lor corpuri şi să facă mici ajustări în timpul zilei pentru a-şi menţine postura corectă. De asemenea, puteţi implica copiii în alegerile privind mobilierul şi setările biroului sau a spaţiului de învăţare pentru a încuraja o postură sănătoasă". Medicul oftalmolog Oana Budileanu a vorbit despre expunerea la ecrane: "Dependenţa de ecrane reprezintă un factor semnificativ cu impact asupra sănătăţii noastre, cu copiii aflaţi într-un risc crescut, deoarece sunt direct conectaţi la universul virtual. Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, copiii cu vârsta între 2 şi 5 ani ar trebui să limiteze timpul petrecut în faţa ecranelor la o oră pe zi, iar cei cu vârsta între 5 şi 18 ani ar trebui să nu depăşească 2 ore pe zi. Dacă această limită este depăşită, copiii pot experimenta scăderea atenţiei, izolare socială şi pot suferi de oboseală vizuală sau chiar de afecţiuni oculare, cum ar fi miopia. Miopia şcolară este cel mai frecventă şi poate apărea în jurul vârstei de 6-7 ani, evoluând până la 21-22 de ani. Părinţii ar trebui să fie atenţi la semnele precum vedere neclară la distanţă, dureri de cap, fotofobie sau obiceiul copilului de a strânge ochii pentru a vedea mai bine sau de a se apropia excesiv de ecrane. În plus, se observă o legătură tot mai evidentă între apariţia şi progresia miopiei şi activitatea vizuală prelungită la distanţă mică, precum cititul, scrisul, utilizarea dispozitivelor electronice şi timpul petrecut în spaţii închise". Cu un asemenea bagaj de sfaturi, părinţii şi copiii pot aborda cu mai mult success noul an şcolar.