Sicriul justiţiei are patru scânduri: Ion Iliescu, Traian Băsescu, Adrian Năstase şi Victor Ponta

REDACŢIA BURSA
Ziarul BURSA #Politică / 13 decembrie 2017

Sicriul justiţiei are patru scânduri: Ion Iliescu, Traian Băsescu, Adrian Năstase şi Victor Ponta

"În mod evident, sistemul nostru de justiţie este tarat"

"Kovesi are potenţial pentru genul de luptă de uzură într-o campanie electorală"

(Interviu cu domnul Cozmin Guşă, consultant politic)

Intenţia de modificare a Statutului magistraţilor nu se manifestă de azi de ieri, nici din februarie, ci de acum...doisprezece ani, căci, în aprilie 2005, Cozmin Guşă, Lavinia Şandru şi Aurelian Pavelescu au înaintat Camerei Deputaţilor propunerea de modificare a Legii nr.303/2004.

Interesant de observat este că iniţiatorii solicită promovarea iniţiativei legislative ÎN REGIM DE URGENŢĂ!

Urgenţa a fost atât de bine înţeleasă, încât, după doisprezece ani, se află tot în regim de urgenţă, dar sarcasmul situaţiei pare să provină nu din faptul că modificările nu ar fi fost urgent necesare, ci din lipsa de interes, în general, a politicienilor, pentru dreptate în actul de justiţie.

Dacă astăzi iniţiativele PSD (din februarie prin Guvernul Grindeanu şi de acum, prin Parlament) continuă să se prezinte ca urgenţe, impresia generală este că urgenţa este imprimată doar ca să justifice impunerea modificărilor cu pumnul în gura opoziţiei, spre beneficiul infractorilor din clasa politică.

La doisprezece ani după iniţiativa de modificare a Statutului magistraţilor, Cozmin Guşă a avut amabilitatea sa ne acorde un interviu pe subiect.

"Reforma în justiţie este necesară, legile justiţiei justifică urgenţa, dar noi ne află acum în faţa unui simulacru de concepţie şi dezbatere care este foarte periculos", este de părere Cozmin Guşă, actualmente consultant politic şi fost politician.

Parlamentarii puterii au fost acuzaţi că trec pe repede înainte aceste modificări, neexistând o dezbatere reală pe subiect.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că proiectul de modificare a legilor Justiţiei şi propunerile ulterioare au un potenţial ridicat de afectare a întregului sistem judiciar.

Preşedintele Comisiei speciale pentru legile justiţiei, Florin Iordache, spune că modificările aduse la legile privind Statutul magistraţilor şi organizarea judiciară nu destabilizează justiţia, arătând că au fost eliminate toate ingerinţele politice.

În ultima lună mii de persoane din mai multe oraşe ale ţării au protestat împotriva modificărilor legilor justiţiei şi a coaliţiei de guvernare.

Reporter: Asistăm, în această perioadă, la un întreg scandal public legat de modificarea Legilor Justiţiei, respectiv Legea 303/2004 privind statutul judecătorului şi procurorului, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

În spatele modificărilor Legilor Justiţiei, sunt mai multe motivaţii, iar acestea par corespunzătoare unor categorii de interese: PSD, magistraţi şi procurori, UE. Care este opinia dumneavoastră în legătură cu aceste modificări? Vorbim de motivaţii diferite sau sunt în acord unele cu altele?

Cozmin Guşă: Situaţia pare, şi este, atât de difuză, tocmai pentru că există un fapt care este neglijat într-un fel, deşi pare banal.

După 1989 s-a instituit, treptat, un fel de nemulţumire generalizată asupra actelor din justiţie, care, la început, i-a vizat pe cetăţeni, apoi au fost afectate interesele unor oameni de afaceri, care fie au greşit, fie nu, iar, în final, a ajuns şi la politicienii cu decizie - categoria care se simţea cea mai protejată de actele justiţiei pentru că aşa a fost construit sistemul de justiţie.

Acum, această nemulţumire generalizată ar trebui să fie rezolvată într-un fel, bineînţeles şi în contextul în care oamenii din sistemul de justiţie ar fi cel mai puţin dispuşi să-şi asume greşelile pe care le-au făcut. Nu doar inamovibilitatea de care putem discuta, ci şi alt soi de protecţie pe care şi-o ofereau între grupurile de interese din interiorul justiţiei i-au păsuit, în mare parte, de nişte pedepse pe cei din justiţie care făceau excese şi pe care le fac şi în continuare.

În mod evident, sistemul nostru de justiţie este tarat, iar faptul că, astăzi, a ajuns să exprime nemulţumirea generală este un lucru foarte grav pentru o ţară şi nu se poate rezolva, aşa cum se doreşte a fi rezolvat acum.

Ca să fac recurs la istorie, geneza noastră în democraţia post '89 a debutat cu un act de justiţie comandat, teleghidat. Împuşcarea soţilor Ceauşescu este evident că s-a realizat în baza unui rechizitoriu formatat de către unul sau mai mulţi procurori şantajabili, cu un complet care nu era legitim şi care nu a acţionat în baza probelor. Practic, prima decizie a justiţiei din noua democraţie românească a fost total eronată, obţinută pe baza unor complicităţi, din dorinţa de a-i proteja pe unii şi de a-i pedepsi incorect pe alţii. Acest fapt din decembrie 1989 ne-a marcat parcursul în justiţie.

Nicolae Ceauşescu putea să fie împuşcat pentru crimele pe care le-a comis şi ar fi fost dovedite, nu pe baza unui rechizitoriu fals. Ar mai fi trebuit să urmeze încă mulţi alţii care fie au fost executanţii lui, deci vinovaţi, fie părtaşii lui la decizie, deci complici, şi atunci tot sistemul neo-comunist care s-a instituit după "89 ar fi avut de suferit.

Cred că Ceauşescu ar fi trebuit împuşcat în baza unei decizii corecte, în urma unui proces care ar fi durat ceva timp.

Reporter: Era necesară acum o reformă în justiţie?

Cozmin Guşă: Există multe argumente concrete care s-au acumulat în ultima vreme şi care fac necesară o reformă în justiţie, pornind de la excesele evidente ale unor procurori, care fie că au fost comandate, fie că au fost iniţiativa lor, distrugând, uneori, destine pe termen scurt, alteori pe termen lung.

De asemenea, greşelile unor judecători, la fel ca şi primele, nu au fost pedepsite decât cu ajutorul unui flagrant, cu complicitatea altora, oameni şi societăţi comerciale fiind distruse.

Apoi mai există reţele de complicităţi în interiorul sistemului de justiţie, care, de-a lungul vremii, fie au salvat nişte vinovaţi de la detenţie, de la pedeapsă sau de la plata unor bani, fie, pe de altă parte, au acţionat, pedepsind nişte duşmani nevinovaţi ai unor potentaţi. Există şi ştim astfel de cazuri.

O altă categorie în justiţie a început să fie desţelenită mai nou, într-un fel public, dar la modul demonstrativ. Este vorba de şantajul aplicat asupra celor din justiţie, pe baza unor dosare, şi aici mă refer la SIPA.

SIPA este o poveste veche. Tot timpul s-a aplicat acest şantaj. Acum, când unii din politic, care au decizie, au fost victime s-au trezit, după foarte mulţi ani, că acolo, la nivelul SIPA, s-a lucrat cu dosare de şantaj, că au avut acces anumite persoane care aşa au dorit să-şi impună puterea în interiorul sistemului. Aceste persoane, cum ar fi Monica Macovei, dar şi altele, neavând portanţă politică şi nici putere să-şi impună altfel voinţa, au recurs şi la genul de dosare SIPA, care înseamnă un şantaj aplicat asupra lucrătorilor din sistem.

Un lucru despre care se tot discută şi care a fost cvasi-dovedit - interferenţa oamenilor din serviciile secrete asupra actului de justiţie - a lovit tot în credibilitatea acestui domeniu. Un serviciu secret are forţa de a monitoriza la zi, peste tot, de a mistifica probe şi de a impune decizia la nivelul unor judecători sau procurori şantajabili.

Cred că am enumerat câteva argumente care, pe lângă multe altele, făceau necesară această încercare de reformă în justiţie.

Problemele apar astăzi, când cei care doresc să implementeze această reformă sunt în postura unor vinovaţi evidenţi, şantajabili la rândul lor, oameni cu dosare clare.

În momentul în care vezi că un vinovat încearcă să aplice o reformă în justiţie, este evident că tu, ca cetăţean, nu mai poţi să ai încredere într-o reformă generată de către acest gen de persoane.

"Intrând în stomacul politicii, mi-am dat seama că marea majoritate a acestor decizii se iau ca urmare a unor acţiuni de şantaj şi complicitate"

Reporter: De ce credeţi că aceste legi, iniţiate în 2004, nu au fost perfecte de la început?

Cozmin Guşă: Cât am făcut politică, m-a preocupat tot timpul nu neapărat decizia, ci mecanismele prin care se ajunge la aceasta. Intrând în stomacul politicii, apropo şi de mirosul pestilenţial, mi-am dat seama că marea majoritate a acestor decizii se iau ca urmare a unor acţiuni de şantaj şi complicitate.

Bineînţeles că urgenţa era ca, la nivelul instanţelor şi magistraţilor, să se rezolve această problemă, pentru că altfel fiecare magistrat, judecător sau procuror era supus de urgenţă - chiar dacă iniţia ceva în numele legii - acestui sistem de şantaj şi complicitate.

Şantajul putea să vină şi de la dosarele pe care le reclamam noi în expunerea de motive, cele de dinainte de 1989 - persoanele care fuseseră informatori ai securităţii şi nu doreau să recunoască.

"Liviu Dragnea - un beneficiar al sistemului de justiţie"

Reporter: Cum apreciaţi legătura dintre justiţie şi politicienii de la conducerea ţării?

Cozmin Guşă: Există această responsabilitate majoră a liderilor politici cu putere. Cred că pot să desenez rapid un careu al morţii justiţiei cu patru nume: Ion Iliescu, Traian Băsescu, Adrian Năstase şi Victor Ponta.

Ion Iliescu dorea un status-quo în justiţie şi controlul asupra oamenilor din sistem pentru procesele pe care le-a avut şi încă le mai are referitoare la lovitura de stat din 1989, mineriade etc.

Traian Băsescu a ajuns la putere, scăpând ca prin minune de responsabilitatea unor procese pe care le avea, nu doar cel despre flotă, ci şi la Primăria Capitalei, Banca Europeană de Investiţii etc. Ajungând preşedinte, Băsescu nu şi-a dorit decât să aibă control şi protecţie din partea sistemului. Din acest motiv, a evoluat atât de lamentabil în problema justiţiei în cei zece ani de mandat.

De la ceilalţi doi existau pretenţii pentru că amândoi sunt jurişti.

Adrian Năstase este un jurist de anvergură şi înţelege bine multe lucruri din textele legilor, care sunt accesibile pentru foarte puţine persoane.

Am fi avut o şansă cu el, ca prim-ministru, deoarece putea să fie arhitectul unui sistem de justiţie pe baza căruia s-ar fi putut construi şi prosperitate. În loc de asta, Năstase a continuat un joc politicianist, în care importantă nu era ideea, ci persoana, importantă nu era dreptatea, ci protecţia. Vedem acum ce s-a ales şi de sistemul de justiţie şi de el.

Adrian Năstase a avut cea mai mare autoritate în interiorul justiţiei ca prim ministru şi lider politic, fără rival în acel moment, şi putea să facă ceva. Dimpotrivă, a făcut numai rău.

Tot jurist, Victor Ponta, mai tânăr, care asistase la toate aceste excese, în ciuda schelălăielilor pe care le emite acum, avea puterea să realizeze ceva, nu să facă pacturi pe justiţie, cum a făcut cu Traian Băsescu pentru două persoane care au intrat amândouă în oprobriul public: Laura Kovesi şi Alina Bica.

La acest careu îi putem adăuga şi pe alţii, dar cei de mai sus au avut foarte multă putere şi ar putea fi emblematici.

Nu l-am enumerat pe Liviu Dragnea pentru că a fost un beneficiar al sistemului de justiţie, dacă ne uităm la toate dosarele care i s-au închis, care nu i s-au deschis, la banii pe care i-a făcut prin complicitate cu alţi baroni şi cu oameni de stat.

Ajungând acum la putere, printr-un program de guvernare greu realizabil sau irealizabil, cu multe lucruri false în el, Dragnea avea ca sarcină să rezolve doar problema amnistiei şi graţierii.

PSD nu a pornit guvernarea din 2017 cu ideea reformei justiţiei, ci cu ideea amnistiei şi graţierii.

Liviu Dragnea trebuia să livreze amnistie şi graţiere pentru sine şi pentru cei care l-au adus la putere, respectiv sistemul baronilor, dar şi alţii, pentru că el nu a fost vreun erou, ci beneficiarul votului partidului. Având tot timpul un scor şi o imagine publică slabă spre deplorabilă, mult sub ceea ce putea să dea partidul, acest Daddy nu trebuia să fie decât un om care oferă, punctual, amnistie şi graţiere.

Ulterior, trebuind să fie "învelit" eşecul lui în a administra amnistia şi graţierea, s-a găsit formula de "reformă a justiţiei", care, bineînţeles, că nu este reformă. Nu se poate ca, în urma unui simulacru de dezbatere, să ajungi la concluzii corecte, mai ales când discuţia este purtată de oameni care, în marea majoritate, nu au studii juridice. Este foarte grav. Nu vorbesc ca toţi parlamentarii să fie jurişti, dar cei care dezbat, care asigură geneza proiectului de lege sau modificărilor legislative, trebuie să aibă studii de specialitate.

Noi ne află acum în faţa unui simulacru de concepţie şi dezbatere care este foarte periculos.

Nu cred că parlamentari gen Florin Iordache şi-au pus problema cum să formateze acest sistem din justiţie, astfel încât să se potrivească spiritului poporului român şi cetăţenilor.

Ceea ce a speriat lumea, referitor la modificările Legilor Justiţiei, a fost impresia care se dă - cea de grup infracţional organizat.

Pe aceşti parlamentari nu îi interesează excesele adevărate împotriva cetăţenilor, împotriva companiilor româneşti, chichiţele legislative care pot face probleme atunci când vrem să ne apărăm în faţa companiilor multinaţionale, de exemplu, ci se îngrijesc doar de aspectele care pot rezolva problemele dosarelor lor sau unde ar putea să capete control asupra viitorilor decidenţi din următorul sistem pe care vor să îl instituie.

Sigur că există control în toate democraţiile, şi asupra judecătorilor şi asupra procurorilor. Problema este cine exercită controlul. Or la noi, având în vedere colapsul în care suntem cu leadershipul politic, te sperie gândul că Dragnea sau alţii asemenea lui ar putea să instituie acest gen de supraveghere.

În momentul în care Traian Băsescu a ajuns preşedinte, toţi l-am bănuit de inteligenţă şi autoritate, iar până la urmă s-a dovedit un papă-lapte. În 2005, eu am spus că marea lui problemă este că va crea un Frankenstein care o să-i mănânce capul. S-a dovedit că i-a mancat mâna dreaptă, dacă vorbim de Elena Udrea, şi ceva degete de la picior, dacă ne gândim la fratele său.

"Principiul forţei dreptului trebuie să se opună dreptului forţei"

Reporter: Cum se poate ca, modificând Legile Justiţiei, să îi convingi pe judecători să dea sentinţele corecte?

Cozmin Guşă: Niciodată nu s-a discutat despre această răspundere a magistraţilor, ci doar despre inamovibilitate care nu includea deloc răspunderea pentru acte defectuoase. Bineînţeles că aceasta trebuie să existe.

De câte ori am participat la Paris sau la Washington la conferinţe pe acest subiect, tot timpul se vorbea despre principiul forţei dreptului care trebuie să se opună dreptului forţei.

La vârful sistemului de justiţie ar trebui să existe suficientă autoritate, dar şi control, în sensul pozitiv, încât să le dai posibilitatea să lupte împotriva celor care, având forţă, ar exercita excese. Ne referim aici la politicieni şi la cei care au bani şi care vor să mituiască.

Forţa dreptului care ar trebui să se opună dreptului forţei este un concept des uzitat.

Majoritatea parlamentară ne spune nouă astăzi că, în baza faptului ca a căpătat forţa politică de la cetăţeni, are dreptul să o folosească pentru ceea ce doreşte în cei patru ani.

Fals.

Forţa dreptului ar trebui să-i blocheze.

"Societatea românească avea nevoie de DNA, chiar şi cu acele excese mediatizate"

Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA)?

Cozmin Guşă: Societatea românească avea nevoie de Direcţia Naţională Anticorupţie, chiar şi cu acele excese mediatizate de anumite trusturi care aveau interese. DNA trebuia să încerce să disciplineze, să disemineze "Sfânta Frică" printre cei care, în baza banului sau a forţei politice, nu mai doreau să ţină cont de cetăţean.

Lipseşte, însă, continuarea, dreptatea trebuie dusă până la capăt.

Dosarele prost făcute trebuie refăcute, excesele unor procurori trebuie recunoscute, astfel încât să păstrezi credibilitatea unei instituţii precum DNA, percepută că ar acţiona în interesul cetăţeanului.

Vă mărturisesc că am fost la baza deciziei politice din anul 2002 pentru înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), denumit, ulterior, DNA în timpul preşedintelui Traian Băsescu.

Crearea acestei instituţii venea ca o necesitate de convergenţă în sistemul euro-atlantic. Deşi am întâmpinat o largă opoziţie în PSD pentru aşa ceva, de la nivelul meu de secretar general am putut să o implementez şi să îi conving pe toţi că nu putem să ne aliniem altfel. Aveam de ales: ori stăteam la o masă românească, izolaţi, ori ne duceam în siajul post-sovietismului, ori la masa euro-atlantică. Am ales masa euro-atlantică, atunci trebuie să ne îmbrăcăm ca ei.

Dar lipsa de responsabilitate a politicului asupra acordării importanţei DNA ne-a afectat. Pentru că am sugerat altora, fie chiar şi partenerilor strategici apropo de Statele Unite, că nu ne interesează cu orice preţ asanarea corupţiei sau blocarea exceselor, pentru că acţionăm selectiv.

Acţionăm doar împotriva lui Năstase şi a găştii lui sau, după ce a plecat Băsescu, împotriva oamenilor acestuia, uitându-i pe alţii. Acest lucru a sugerat o mare vulnerabilitate şi de aici există şi ingerinţa altora în sistem. Vizitele lui Mark Gitenstein (n.r. fost ambasador al SUA la Bucureşti) la Preşedinţie sau pe la parchete erau de notorietate. Omul se instalase, în calitatea lui de Ambasador al Statelor Unite, exact ca un guvernator, văzând slăbiciunea din sistemul românesc.

Noul "cavaler al dreptăţii", domnul Călin Popescu Tăriceanu, a fost premier timp de 4 ani, între 2004-2008, exact când trebuia să se facă geneza noului sistem de integrare europeană şi de implementare a directivelor NATO, inclusiv a celor de securitate, cu incidenţă şi pe justiţie. Acesta nu a făcut nimic, a huzurit, a venit şi criza peste noi, în timp ce economia duduia sub fundul lui, şi nu ne-am pregătit corespunzător.

Fariseismul care s-a practicat ne-a adus astăzi în postura în care mulţi îl văd ca pe un "cavaler al dreptăţii" pe protagonistul multor anchete economice de devalizare din anii "90 şi de după 2000, respectiv pe Călin Popescu Tăriceanu, care s-a căptuşit şi cu un dosar penal, iar acest instinct de conservare a propriei libertăţi din a 5-a căsnicie îi pune la încercare tonusul politic şi îl mobilizează.

Problema pe care o avem acum este frica cetăţenilor că această echipă care are imaginea publică a unui grup infracţional organizat va putea să îşi subordoneze decizia finală în justiţie şi, bineînţeles, că o vor folosi ca pe o măciucă.

Reporter: Există această temere, în mod evident, că modificările legilor justiţiei sunt săvârşite de un grup infracţional. Această suspiciune populară este temeinică în ceea ce se petrece. Aceşti infractori, cum este Liviu Dragnea, îşi modifică legile justiţiei în favoarea lor efectiv?

Cozmin Guşă: Bineînţeles că o fac şi vă dau nişte argumente interne. Procedura la care asistăm astăzi nu este doar de modificare a unor prevederi din justiţie care să ducă în mod consecutiv la acte de amnistie sau de graţiere.

Ei pregătesc un sistem pe care apoi să îl coordoneze, pentru că au învăţat că trebuie să joace şi în repriza a doua. Felul în care se formatează Inspecţia Judiciară sau Secţia specială de investigare a procurorilor ne arată această a doua tendinţă a lor.

Dar aici putem să facem testul hârtiei de turnesol.

Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu sunt oameni cu dosare grele.

Tel Drum al lui Dragnea şi dosarul de la Braşov al lui Tăriceanu sunt vârful icebergului acestui sistem. Ca să ne fi convins de buna lor credinţă, ei nu trebuiau să defileze pe subiect cu oameni ca Florin Iordache.

Dacă aduceau la discuţii oameni din partidele lor, respectaţi de către colegi, specialişti cu 30-40 de ani de practică în spate, persoane din societatea civilă pe care să îi convingă să facă parte la aceste dezbateri din Parlament, atunci ne-ar fi convins pe marea majoritate că săvârşesc un act de bună credinţă, de reformare a justiţiei.

Dar să vedem felul în care se derulează, de fapt, lucrările la această comisie. Acolo Iordache conduce discuţiile cu telefonul mobil pe masă, Liviu Dragnea primeşte informaţie în timp real de la lucrările comisiei şi nu este o exagerare dacă vă spun că, de cel puţin 10-15 ori pe oră, Iordache este apelat şi execută ceea ce i se spune de la telefonul liderului de partid in a impune sau a radia anumite lucruri.

"Absolut că legile justiţiei trebuie modificate, trebuie să renască o justiţie care dă siguranţă tuturor"

Reporter: Sunt Legile Justiţiei urgente sau nu?

Cozmin Guşă: Justifică urgenţa, nu justifică lipsa de dezbatere şi de calitate a discuţiilor.

Absolut că legile justiţiei trebuie modificate, trebuie să renască o justiţie care dă siguranţă tuturor, inclusiv cetăţenilor. Excesele nu mai au ce să caute aici.

Din păcate, ne aflăm în situaţia în care nişte vinovaţi, în mod evident, discută despre excesele din justiţie, o situaţie total neproductivă.

Reporter: Cum credeţi că se va termina acest scandal din jurul Legilor Justiţiei?

Cozmin Guşă: Parlamentarii vor vota aceste modificări, iar votul va fi un balon de oxigen pentru Dragnea ca să-i mai prelungească agonia în vârful PSD.

Probabil că aceste legi vor avea o foarte mare opoziţie de la cetăţeni, preşedintele Klaus Iohannis le va trimite înapoi, parlamentarii nu vor face modificări, le vor retrimite la Cotroceni şi atunci s-ar putea pune problema unui referendum, pe care Klaus Iohannis să îl ceară pe problematica justiţiei.

Putem vorbi mai încolo de alegeri anticipate sau multe altele, dar este un proces care durează câteva luni.

Sigur că, pe scurtătură, se poate ajunge la o formulă îmbunătăţită a legilor care să nu dea atâta satisfacţie penalilor, dar, dacă se va întâmpla acest lucru, atunci Dragnea nu va mai fi în vârful PSD.

Reporter: Credeţi că Liviu Dragnea va mai rezista în vârful PSD?

Cozmin Guşă: Dragnea nu e, de fapt, Dragnea. Foarte mulţi oameni şi-au frecat mâinile în momentul în care acest băiat semidoct, fiu de miliţian din Gratia, cu obiceiuri de o anumită factură, a pus mâna pe cel mai tare şi cel mai important partid din România - PSD.

Aceştia au reuşit să-l înconjoare, să-l îmbrobodească. Dragnea, sub această aparentă sfătoşenie, are, de fapt, foarte multă suficienţă şi orgoliu.

Reporter: Ce credeţi că se va întâmpla cu protestele din stradă?

Cozmin Guşă: Ele se vor înteţi. Din păcate, amestecul partidelor politice va reduce din calitatea şi credibilitatea acestora.

Probabil că vor ajunge la un nivel mult mai mare decât intenţia unor politicieni să şi le subordoneze, dar părerea mea este că nu vor avea o rezultantă politică.

Cu siguranţă că, în cazul unui referendum pe justiţie, protestele vor influenţa foarte mult rezultatul, care în mod clar va fi unul împotriva legilor PSD.

De asemenea, cred că ar putea rezulta foarte clar discreditarea şi decredibilizarea pe termen lung a PSD. Suspectam acum câteva luni că cei care îl manevrează pe vicleanul copil de miliţian din Gratia au un calcul pentru decredibilizarea PSD pe termen lung, care nu este, neapărat, o treabă utilă pentru România, având în vedere cât de prost stăm cu restul partidelor politice.

Reporter: Credeţi că americanii vor rămâne doar privitori la trecerea legilor justiţiei?

Cozmin Guşă: Americanii nu prea au ce să facă. Pentru că există, deja, o lipsă de interes clară a SUA pentru problemele care nu ţin de interiorul SUA. Prin votul lor dat lui Donald Trump, americanii au arătat că există dorinţa ca administraţia să se ocupe mai mult de problemele lor, nu de problemele altora.

Pe lista acelor probleme altele decât ale lor, România nu se află pe podiumul preocupărilor, astfel că, în afară de acest gen de mesaje care vor mai veni, precum cel recent dat de Departamentul de Stat, nu vom avea parte de altceva.

Având în vedere forma precară a UE, a faptului că uşor-uşor nu mai reprezintă un club de elită, că dezbaterea despre Brexit a adus în lumină nişte excese şi defecţiuni ale Uniunii, cred că nici România nu mai este convinsă din ce club anume face parte şi ce se întâmplă în acel club.

"Nu cred că, deocamdată, Kovesi va avea probleme în a-şi continua activitatea la vârful DNA"

Reporter: Cum comentaţi activitatea procurorului şef DNA Laura Codruţa Kovesi?

Cozmin Guşă: Există mulţi bărbaţi politici care au găsit un vinovat, pe Laura Codruţa Kovesi. Mulţi din cei care vorbesc despre ea cunosc cu multă precizie cine sunt cei care ar fi putut să îi dea ordine Laurei Codruţa Kovesi la un moment dat, dar nu vorbesc nimic.

Spre deosebire de aceşti politicieni, Laura Kovesi nu poate să fie acuzată astăzi de lucruri care ar fi putut să ducă la devalizarea bugetelor, care ar fi favorizat prin decizie aumite elemente.

E adevărat că se poate discuta despre faptul că procurori din interior DNA sau din interiorul parchetelor - genul Portocală - au făcut excepţie şi nu au fost pedepsiţi.

Dar nici pe departe atât de curajoşii bărbaţi politici nu pot să-şi găsească o argumentaţie de luptă împotriva DNA desenată doar pe Laura Codruţa Kovesi.

Iar pentru faptul că luptă de atâta vreme împotriva ei şi nu au reuşit să o dea jos, nici măcar să o zdruncine, asta a avut ca efect consolidarea ei.

Au încercat ceva cu scandalul Black Cube, care ne-a făcut de ruşine în lumea profesioniştilor de intelligence, pentru că este de râs să organizezi ceva atât de slab, în acel fel, împotriva unor persoane de la vârful statului român comandat de persoane din statul român. Ne-a arătat cât de slabi suntem ca ţară.

Reporter: Care este viitorul Laurei Kovesi?

Cozmin Guşă: Nu cred că, deocamdată, Kovesi va avea probleme în a-şi continua activitatea, la vârful DNA.

Dintre personalităţile publice româneşti, este printre puţinele care pot avea un parcurs internaţional. PR-ul pe care l-a desfăşurat implicit în această perioadă şi relaţionarea pe care a realizat-o au făcut-o să poată să lucreze în afara ţării, în zone similare sau în alte zone de coordonare.

Reporter: Dar este imaginabil să intre în politică şi să candideze la Preşedinţia României?

Cozmin Guşă: Da. Se poate. Personal, nu o cunosc pe doamna Kovesi şi nu îmi dau seama dacă îşi doreşte acest lucru. Dar după felul cum luptă public, are talent, are potenţial pentru genul de luptă de uzură într-o campanie electorală. Scorul de încredere de la care debutează este mult peste cel al lui Dragnea sau Tăriceanu. Deci, ca exerciţiu de imaginaţie, are talent pentru dezbaterea politică.

Cozmin Guşă a fost, în perioada 2001 - 2003, Secretar General al Partidului Social Democrat (PSD) şi în 2004-2005 membru în Biroul Permanent al Partidului Democrat. În acelaşi an a devenit directorul de campanie al lui Traian Băsescu. În primăvara 2005 a înfiinţat, împreună cu Lavinia Şandru şi Aurelian Pavelescu, Partidul Iniţiativa Naţională, iar în 2007, a demisionat de la şefia PIN, ca urmare a rezultatului în alegerile europarlamentare.

"Cei care doresc să implementeze reforma justiţiei sunt în postura unor vinovaţi evidenţi, şantajabili la rândul lor, oameni cu dosare clare" .

"PSD nu a pornit guvernarea din 2017 cu ideea reformei justiţiei, ci cu ideea amnistiei şi graţierii".

"Acest băiat semidoct, fiu de miliţian din Gratia, cu obiceiuri de o anumită factură, a pus mâna pe cel mai tare şi cel mai important partid din România - PSD".

"DNA trebuia să încerce să disciplineze, să disemineze «Sfânta Frică» printre cei care, în baza banului sau a forţei politice, nu mai doreau să ţină cont de cetăţean".

"Ceauşescu ar fi trebuit împuşcat în baza unei decizii corecte, în urma unui proces care ar fi durat ceva timp".

"În mod evident, sistemul nostru de justiţie este tarat".

Opinia Cititorului ( 25 )

  1. În CERURI : DA ; pe PĂMÎNT : NU...

    1. Nu stiu daca in intregime ce spune Guga este minciuna dar 100% este propaganda jegoasa. Justitia din romania este stramba, stramba, prin puterea autodobandita in afara legii s-au distantat de normalitate, de lege, de constiturie si de cei care ii platesc. Procurorii au din ce in ce mai mult un comportament de banditi care vor sa fie platiti cu cat vor ei, sa lucreze cum vor ei, ce vor ei si sa nu existe nici un control transparent. Cand esti platit din bani publici trebuie sa lucrezi pentru interesul public in conditii de trensparenta nu pentru ce vrei tu. Cunosc imbecili isterici carora li se adreseaza Gusa cu propaganda asta infecta care considera ca evocarea numelui lui Iliescu si Nastase sunt suficiente pentru a ascunde toata mizeria si hotia insa tot propaganda ieftina si jegoasa ramane. Asazisii liberali printre care se erijeaza ca luptator Gusa, fac un enorm deserviciu justitiei in general ca o tarasc in lupta lor politica pentru ca o decredibilizeaza. Suficient ca eu incep sa asociez justitia romana cu chipul cariera si comportamentul lui Gusa dar chiar si adevarurile cunoscute ca adevaruri devin dubioase odata rostite de un personaj jegos ca Gusa.

      Justitia si politicul sunt Statul paralel despre care vrea sa ne vorbeasca Dragnea; atata doar ca nu spune totul. Speculand slabiciunea politicului, a neavenitilor de dupa '89, justitia a santajat politicul pe ideea: vreti sa va aparam, trebuie sa ne platiti!. Cand s-au trezit politicii au considerat ca si ei "merita" salarii/trai c-an Ocident si si-au asigurat salariile/sporurile/indemnizat ile si pensile pe potriva.

      Toate pe contributile noastre. 

    este exact cum il stiam. pricinos, suficient, plin de sine si gaunos in deplina lui lipsa de profunzime!

    Foarte bun interviul! Felicitări!

    Poate ar fi trebuit întrebat și cu ce se ocupă acum, după ce s-a lăsat de politică. Și, mai ales, de unde are bani și care sunt legăturile lui cu Plahotniuc? 

    Foarte bun desenul! E facut de Make?

    1. Da. Multumesc!

      Ce-l recomandă pe Gușă pentru un astfel de interviu?

      De ce ar citi cineva acest interviu în condițiile în care Gușă este înregimentat politic în cadrul sistemului paralel? 

      Raspunsul este scris in introducere: "La doisprezece ani după iniţiativa de modificare a Statutului magistraţilor, Cozmin Guşă a avut amabilitatea sa ne acorde un interviu pe subiect."

      Amabilitatea? :D

      Deci, Baltaj și Gîrbovan nu au avut amabilitatea?

      Priorități le sunt evidente. 

      Evidenta este altceva, de pilda incapacitatea ta sa citesti, pentru ca a trebuit sa-ti reiau textul ca sa-l poti sesiza.

    Daca vorbesti vorbeste cu toti dinti.

    GLOBALIZAREA ne conduce. 

    Citeste-l pe Tolstoi -Razboi si pace si o sa ajungi la aceeasi concluzie. El o numeste alt fel, denumirea veche au transformat-o in globalizare. 

    Ca cei pe care i-ai mentionat au facut de o mamaliga nu neg. Oare tu nu ai facut? 

    Interesu' poarta fesu' ! 

    Frica strainilor este ca Dragnea poate face comunism cum a facut cineva in Germania ales democratic. 

    Destinele noastre nu se hotarasc la Bucuresti. 

    Exemplu recent cu Sua, recomandare ... 

    Daca ai fost in politica cu ce vant la cuvantatoare? 

    Cine iti da bani, la Realitatea ( cred ca e a ta) ajungi la aceeasi concluzie ca banu' vine de la cei de afara care au interes in tara. 

    De ex. Ce il intereseaza pe muncitorul de la Dacia cine ii plateste, cum contributiile? Cei de la Dacia i-au scos afara pe urlatori? 

    Ceva organisme Europene se autosesizeaza cu ceva besini. Acele orgajisme poate analizeaza de ce romanul plateste motorina, curentul etc la nivel european si incaseaza salar romanesc.

    Drepturile Omului ...  

    Draga redactie. Mai cozszszsmine. Un sicriu are 6 scanduri (presupunand ca sunt dintr-o bucata). Asadar lipsesc fundul si capacul. Din enumerare lipsesc Iohannis si Kovesi.

    1. Sapte: Dragnea.

      De generatia facebook.

      Buna remarca! De astia nu se ia ca altefel se inchide Realitatea si trebuie sa plateasca milioanele de euro datorie restanta la stat! Cu cel mai plateste pe ardealeanul si superiorul Rares Bogdan care trebuie sa faca zilnic propaganda de dezbinare a romanilor si de infiereare a maghiarilor, moldovenilor si oltenilor!

      Ce prostii spui neica!

      Doar atat? Poti sa contrazici ce scrie? Vezi emisiunile cu pricina si spune ca nu-i adevarat.

      opt, taica! ati uitat de cruce!! de coldea si livia stanciu.

      Opt inseamna deja doua cosciuge, tinind cont de expresia populara "intre patru scinduri".

      Dau o bere celui care stie de unde vine expresia "intre patru scanduri".

    în România nu există stat de drept, justiție ci o coterie care face și desface.

    Toata mafia si toate cozile de topor o ridica-n slavi pe uoperoina...

    Dupa toate comentariile de pana acum am o singura intrebare: care-i sansa ca politicienii de acum sa faca o lege mai dreapta pentru toata lumea, nu doar una mai favorabila lor insile?

    1. Evidenta spune ca niciuna Cui nu-i con-vine de ce se intampla sa-si aminteasca de opiniile ce se vehiculau de asa-zisii fomatori de opinie care recomandau alegatorilor sa se plimbe la iarba verde in ziua de vot Poate cei multi nu sunt si cei mai de elita dar pic cu pic se face marea care ia pe sus vapoare si se va reusi sa se faca pana la urma ca justitia sa apere demnitatea poporului care o plateste si nu prin manevre subterane extrase de prin dosare , interesele unor grupuri ocultate , cum se face referinta in textul din articol

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
boromir.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
domeniileostrov.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9755
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7397
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3041
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0232
Gram de aur (XAU)Gram de aur403.6495

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb