SIEGFRIED MUREŞAN, DESPRE BUGETUL UE ŞI PLANUL DE REDRESARE: "Obiectivul Parlamentului European este să lase guvernelor flexibilitate în folosirea resurselor''

Deputatul european Siegfried Mureşan a declarat că se lucrează la "intensitate maximă" în Parlamentul European pentru ca, atât bugetul Uniunii Europene, cât şi întreg planul de redresare să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021. Acesta a mai adăugat că obiectivul este să lase guvernelor "flexibilitate în a folosi resursele", conform unui comunicat de presă.

Siegfried Mureşan:"Lucrăm la intensitate maximă în Parlamentul European pentru ca, atât bugetul Uniunii Europene, cât şi întreg planul de redresare să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În ceea ce priveşte bugetul clasic, tradiţional, al Uniunii Europene, la nivelul Parlamentului European, susţinem pe deplin anvelopele naţionale exact aşa cum au fost negociate în Consiliul European.

Pentru România, cele 80 de miliarde de euro obţinute de preşedintele României în Consiliul European sunt susţinute pe deplin în Parlamentul European.

Parlamentul European îşi va concentra eforturile pe programe europene, care sunt în afara anvelopelor naţionale, programe unde sumele de bani sunt alocate la nivelul întregii Uniunii Europene şi unde vom vedea dacă pot fi creşteri moderate. De exemplu, creşteri la Programul European de Sănătate şi un buget mai mare pentru bursele Erasmus pentru studenţi.

Despre Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă: în Parlamentul European propunem 6 direcţii în care aceste sume de bani să fie folosite: 1. digitalizare, 2. ecologizare, 3. coeziune socială, 4. întărirea instituţiilor publice (inclusiv modernizarea şi creşterea capacităţii spitalelor pentru a gestiona mai bine pandemia), 5. fonduri pentru tineret şi, foarte important, 6. coeziune economică, adică sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, a industriei, a antreprenorilor, inclusiv a tinerilor antreprenori.

Am reuşit, la propunerea mea, să convingem şi ceilalţi raportori să includem şi programele de infrastructură ca fiind eligibile a fi sprijinite sub capitolul coeziune economică. Şi tot din acest capitol vor fi sprijinite şi măsuri care să ajute statele membre din afara zonei euro să adere la zona euro.

Obiectivul este să lăsăm guvernelor flexibilitate în a folosi resursele fiindcă pe plan local Guvernul ştie cel mai bine unde are nevoie de bani şi care beneficiari pot fi cel mai mult ajutaţi.

De asemenea, Parlamentul European susţine ca această Facilitate de Redresare şi Rezilienţă să aibă o durată de 4 ani de zile. Comisia Europeană a propus 4 ani, în Consiliul European acordul prevede 3 ani. Noi propunem să creştem durata la 4 ani aşa cum a propus Comisia Europeană pentru a da statelor membre mai mult timp să acceseze banii, pentru ca fondurile europene să nu se piardă şi să ajungă la beneficiari.

Pentru a ne asigura că fondurile europene nu se pierd, propunem şi o revizuire a acestei facilităţi după primii 2 ani de funcţionare.

Parlamentul European reduce durata de evaluare de către Comisia Europeană a proiectelor depuse de statele membre, de la 4 luni, cât era propunerea iniţială, la 2 luni. Asta înseamnă răspuns mai rapid, birocraţie mai puţină, certitudine mai mare pentru beneficiarii de fonduri europene.

Parlamentul European mai propune creşterea prefinanţării la programele de finanţare prin Facilitatea de Rezilienţă de la 10%, la 20%. Asta înseamnă că proiectele declarate eligibile, având o prefinanţare mai mare, vor putea începe mai repede cu un impact pozitiv mai mare şi mai rapid asupra economiei.

Am avut negocieri intense la nivelul Parlamentului, cu raportorii celorlalte grupuri politice unde ei au sugerat să alocăm un anumit procentaj pentru fiecare din cei 6 piloni. Grupul nostru politic, şi eu, ca raportor, am spus nu. Am spus că vom face reguli foarte clare la început, dar după aceea este la latitudinea fiecărui guvern să decidă dacă vrea să aloce 13% sau 15% sau 31% pentru industrie sau coeziune economică."