SIF-URILE: 20 DE ANI DE ACTIVITATE SIF Banat-Crişana, prezentă pe pieţele din Europa cu rezultate bune

• (Interviu cu domnul Ioan Cuzman, preşedintele SIF1 Banat-Crişana)

Reporter: Domnule preşedinte, vă rugăm să ne spuneţi povestea SIF1 Banat Crişana şi a FPP1, din 1992 încoace. Care au fost principalele evenimente din istoria societăţii? Cum au evoluat rezultatele companiei?

Ioan Cuzman: Povestea Societăţii de Investiţii Financiare Banat-Crişana, continuatoarea instituţională a Fondului Proprietăţii Private 1 Banat-Crişana, a fost marcată istoric în principal prin cadrul legislativ care a început cu Legea nr. 31/1990 şi a Legii nr. 58/1991 privind privatizarea societăţilor comerciale. Astfel, începând cu 1992, FPP 1 Banat-Crişana devine funcţional. Legea nr. 58/1991 prevedea ca, într-un termen de maximum cinci ani, FPP-urile să-şi finalizeze activitatea în ceea ce priveşte privatizarea. Astfel, în baza Legii nr. 133/oct. 1996, începând cu 1 noiembrie 1996, FPP 1 Banat-Crişana devine SIF Banat-Crişana. Ca urmare a acestor prevederi, în aprilie 1997 are loc prima adunare generală a acţionarilor care alege primul consiliu de administraţie, aprobă primul buget anual şi primul statut al societăţii.

La 1 noiembrie 1999, SIF-ul este cotat la Bursa de Valori Bucureşti şi de atunci şi până în prezent a asigurat o bună lichiditate.

Din punctul nostru de vedere şi din al celor mai mulţi acţionari, SIF Banat-Crişana a avut rezultate mulţumitoa-re într-un context economic destul de turbulent şi uneori chiar ostil, obiectivul investiţional al SIF Banat-Crişana rămânând administrarea unui portofoliu diversificat de active de calitate. Acest portofoliu a asigurat atât generarea de venituri pe termen scurt, cât şi prezervarea şi creşterea pe termen mediu-lung a capitalului. Mai ales ultimii ani, în contextul macroeconomic general şi al incertitudinilor ce se încăpăţânează să persiste în ce priveşte revenirea sustenabilă a pieţelor de capital, apreciez că politica prudentă de alocare şi administrare a activelor adoptată de SIF Banat-Crişana şi-a dovedit viabilitatea. Am avut întotdeauna ca priorităţi găsirea şi adoptarea de măsuri de creştere a lichidităţii activelor administrate, care să asigure o rentabilitate adecvată a capitalului, iar nivelul de profitabilitate să satisfacă aşteptările acţionarilor. Vânzările pachetelor de acţiuni iniţiate de SIF Banat-Crişana în ultimii ani în acest context s-au încadrat în strategia de creştere a rentabilităţii portofoliului.

Nu trebuie să uităm faptul că, în cadrul SIF Banat-Crişana, s-au reprofesionalizat şi dezvoltat profesional oameni care sunt capabili să facă faţă provocărilor într-o economie din ce în ce mai interdependentă şi globalizată.

Industria fondurilor de investiţii în care activează SIF Banat-Crişana este una extrem de sensibilă la modul de utilizare al resurselor, de orice natură ar fi acestea, fie ele resurse umane, financiare, materiale sau informaţionale. În aceşti 20 de ani de activitate instituţională, apreciez că managementul resurselor umane a ocupat un loc aparte în rândul principalilor factori generatori ai avantajului competitiv pentru SIF Banat-Crişana. Managementul resurselor cuprinde, în viziunea noastră, fără a se limita, desigur, la acestea: managementul de portofoliu, managementul resurselor umane şi managementul informaţiilor şi cunoştinţelor şi apreciem că prin punerea în valoare a acestor resurse ne evidenţiem avantajele competitive. În toţi aceşti ani am avut în vedere că, pentru managementul de portofoliu, capitalul uman a fost de departe cel mai important, fiind cel mai în măsură să genereze avantaj competitiv.

În ce priveşte managementul informaţiilor şi cunoştinţelor, am avut în vedere trei concepte: inteligenţa competitivă - orientată spre mediul extern, inteligenţa afacerii - orientată spre mediul intern, şi managementul cunoaşterii organizaţionale, managementul cunoaşterii referindu-se la totalitatea metodelor şi tehnologiilor de captare, stocare, diseminare şi utilizare a cunoştinţelor utile scopurilor organizaţiei.

Ca ultim scop, managementul informaţiilor în cadrul SIF Banat-Crişana urmăreşte crearea şi dezvoltarea inteligenţei investiţionale, care să permită construcţia unui portofoliu adecvat contextului extern şi realizarea rentabilităţilor ajustate cu riscul, aşteptate de investitori.

Am avut tot timpul ca preocupare importantă promovarea şi sporirea valorii brandului SIF Banat-Crişana, prin îmbunătăţirea şi intensificarea relaţiilor dintre stakeholderi şi companie.

Reporter: Consideraţi că procesul de privatizare a fost unul de succes, din perspectiva SIF1 Banat-Crişana?

Ioan Cuzman: Procesul de privatizare trebuie privit atât din punct de vedere general, cât şi din punctul de vedere al SIF Banat-Crişana.

Din punct de vedere general apreciez că procesul de privatizare a fost privit şi abordat ca un scop în sine şi nu ca un mijloc de dezvoltare economico-socială a Româ-niei. S-a pornit de la ideea că statul este prost administrator, ceea ce s-a dovedit de multe ori, deşi n-ar fi trebuit să fie aşa. Fondul Proprietăţii de Stat a avut în general rolul de vânzător al participaţiilor statului şi nu şi de administrator al participaţiilor.

Ca urmare a privatizărilor derulate, România a fost apreciată că are o economie de piaţă funcţională, dar a ajuns în criză economică şi are datorii.

Din perspectiva SIF Banat-Crişana, în prima fază exis-tenţială, transferul de proprietate asupra participaţiilor iniţiale s-a făcut pe baza legilor în vigoare, iar de la 1 noiembrie 1996 s-a comportat ca o societate de drept privat, cu un portofoliu de participaţii determinat şi cu acţionari cunoscuţi.

Reporter: Care au fost principalele probleme cu care s-a confruntat societatea, de-a lungul timpului?

Ioan Cuzman: Principalele probleme cu care s-a confruntat societatea au fost următoarele:

- restructurarea portofoliului şi creşterea performanţelor acestuia;

- creşterea valorii activului net într-un mediu economic de multe ori nefavorabil;

- riscul sau perturbaţiile generate de modificarea cadrului normativ;

- gestiunea şi relaţia cu un număr mare de acţionari.

Reporter: Cum s-a modificat portofoliul companiei până în prezent?

Ioan Cuzman: Portofoliul de acţiuni al SIF Banat-Crişana (prezentat în graficele şi tabelele 2, 3, 4) a înregistrat în timp o creştere a valorii şi lichidităţii, concomitent cu reducerea numărului de participaţii, de la 1.579 de societăţi în 1993, la 919 în 1997, la 274 în prezent (30 iunie 2012). Strategia de creştere a rentabilităţii portofoliului a urmărit pe de o parte creşterea ponderii societăţilor listate, generând implicaţii pozitive asupra creşterii lichidităţii portofoliului şi, în acelaşi timp, diminuarea progresivă a participaţiilor cu un nivel de rentabilitate scăzut.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia pieţei de capital şi a economiei în aceşti 20 de ani?

Ioan Cuzman: Inexistenţa unei viziuni asupra dezvoltării economico-sociale a României a condus la o piaţă de capital mai mult speculativă decât una implicată în economia reală.

Cu excepţia perioadei 2000 - 2004 când au existat unele obiective cum ar fi de creştere a PIB-ului sau de reducere a inflaţiei la o mărime cu o singură cifră, ulterior creşterea economică a avut la bază "exuberanţa iraţională" a preţurilor şi baloanele speculative.

Criza economică a afectat economia românească cu o uşoară întârziere. Criza din România are în primul rând cauze interne, pentru că nu mai există piloni de stabilitate economică şi nici nu au fost stimulaţi factori de antrenare a economiei reale. Dar trebuie să recunoaştem că peste această situaţie s-a suprapus contagiunea cu criza globală, din care nu putem ieşi fără dezvoltarea capitalului românesc, pentru că, doar aşteptând investitori şi soluţii externe, nu facem decât să ne amăgim. În continuare există un dezechilibru între economia financiară şi cea reală, iar pentru ieşirea din această situaţie avem nevoie de transformări, de o nouă logică economică, nu doar de simple ajustări şi reforme de cadru.

Reporter: Care ar fi diferenţa între ce reprezintă SIF-ul astăzi şi ceea ce s-a dorit a fi la înfiinţare?

Ioan Cuzman: Eu cred că nu există o mare diferenţă între ceea ce reprezintă SIF-ul astăzi şi ceea ce s-a dorit după adunarea generală din aprilie 1997. Adică hotărârea de atunci şi până astăzi a fost de a face din SIF un jucător activ, un factor de antrenare în economia românească, concomitent cu creşterea averii acţionarilor.

Reporter: Cum s-a schimbat mentalitatea investitorilor pe parcursul ultimilor 20 de ani? Acum 20 de ani, foarte puţini cetăţeni ştiau ce este o bursă şi ce înseamnă o privatizare.

Ioan Cuzman: După părerea mea au existat trei tipuri de comportament al investitorilor în societăţile de inves-tiţii financiare.

Prima formă a fost reprezentată de cei care probabil nu au avut încredere şi şi-au vândut acţiunile, fie pentru a nu le mai avea, fie pentru a-şi rezolva unele probleme.

A doua categorie este cea a investitorilor iniţiali care s-au comportat relativ pasiv, aşteptând dividendele anuale.

A treia şi cea mai recentă categorie este cea a acţionarilor activi care au acumulat volume mari de acţiuni şi care au dorit şi doresc în continuare să se implice în managementul SIF-urilor.

SIF Banat-Crişana a tratat echitabil toţi acţionarii săi, inclusiv acţionarii minoritari şi străini, în conformitate cu prevederile legale şi ale Statutului Societăţii. Purtăm dialoguri cu acţionarii noştri care manifestă interes, cărora le punem la dispoziţie informaţii relevante şi actuale, aceştia având astfel posibilitatea să analizeze activitatea şi rezultatele noastre şi să-şi exercite drepturile de acţionari într-o manieră echitabilă. Ne aşteptăm ca, odată cu creşterea numărului de investitori sofisticaţi/instituţionali, să intensificăm dialogurile cu aceştia, pentru a le putea prezenta planurile noastre şi a putea clădi relaţii durabile, în beneficiul acţionarilor şi al societăţii.

Reporter: Cât de sigur mai este mediul investiţional din ţara noastră în această perioadă?

Ioan Cuzman: Există multe discuţii despre riscul de ţară. Dar, din punct de vedere economic, riscul nu trebuie văzut şi abordat ca un risc de catastrofă naturală. Este vorba în primul rând de acea abatere insuportabilă de la previziuni. Una din metodele de evaluare a riscului pieţelor de capital se referă la volatilitatea acestora.

Dar şi în caz de volatilitate mare, unii câştigă şi unii pierd.

Toată problema este dacă eşti investitor pe piaţa de capital sau eşti investitor în economia reală.

Sunt mulţi investitori cu obiective pe termen scurt sau mediu care profită de situaţiile de moment. Şi în timpul războaielor se îmbogăţesc unii.

Vulnerabilităţile economice ale României şi ale mediului investiţional sunt determinate de acele active suport existente sau inexistente.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia pragului limită de deţinere? Consideraţi că este necesar?

Ioan Cuzman: SIF-urile sunt organisme de plasament colectiv care, prin natura împrejurărilor din ţara noastră, s-au format într-un anumit context în cadrul căruia chiar şi în momentul de faţă au aproape şase milioane de acţionari care deţin uşor peste 50% din capitalul social.

Se pune problema pe cine de cine vrem să protejăm?

Dacă decidenţii politici vor să spulbere şi aceste instituţii financiare, se poate renunţa la orice prag. Problema pragului la organisme de plasament colectiv nu este o invenţie românească. Prima legislaţie a pieţei de capital, care face referire la prag, s-a făcut cu consultanţă externă, în primul rând din partea USAID, iar mai apoi de la Comisia Europeană.

Reporter: A avut deja loc o revoluţie a acţionarilor împotriva conducerii SIF4 Muntenia. Vă temeţi de o astfel de revoluţie împotriva dumneavoatră?

Ioan Cuzman: Revoluţiile pot fi de catifea sau mai violente.

Eu nu mă tem de nicio revoluţie împotriva mea. Mă tem, în schimb, de o revoluţie împotriva SIF-urilor.

Reporter: Care este strategia de investiţii/dezinvestiţii a SIF?

Ioan Cuzman: Strategia de investire/dezinvestire are la bază creşterea performanţelor portofoliului prin restructurare permanentă.

Restructurarea este determinată în primul rând de condiţiile economice ale României, dar şi ale celor din alte ţări.

SIF Banat-Crişana a reuşit de câtăva vreme să fie prezentă pe pieţele de capital din Europa cu rezultate bune până în prezent, existând condiţii pentru creşterea performanţelor.

Reporter: Cum vedeţi viitorului SIF-ului?

Ioan Cuzman: Viitorul SIF-ului depinde de câteva condiţii:

- mediul economic general şi local;

- voinţa politică fastă sau nefastă;

- cadrul legislativ care va reglementa domeniul societăţilor de investiţii financiare;

- voinţa acţionarilor importanţi.