SIF-URILE: 20 DE ANI DE ACTIVITATE SIF Transilvania - profitabilitate, mult peste media randamentelor din economia naţională

• (Interviu cu domnul Mihai Fercală, preşedintele SIF 3 Transilvania)

Reporter: Consideraţi că procesul de privatizare a fost unul de succes, din perspectiva SIF3 Transilvania?

Mihai Fercală: Este evident faptul că procesul de privatizare a constat, în esenţă, în transferul prerogativelor dreptului de proprietate asupra societăţilor comerciale de la Statul Român către persoane fizice şi juridice, private, române şi străine, în scopul administrării performante a acestor active, componente ale avuţiei naţionale.

Legea nr. 58/1991 privind privatizarea societăţilor comerciale a fost unul dintre actele normative, postdecembriste, de mare impact naţional, care a creat premisele procesului de privatizare, trecerea de la o economie supercentralizată, în care Statul nu mai era în postura celui mai bun administrator, către o economie liberă de piaţă, era practic dezideratul tuturor.

Însăşi existenţa celor cinci Societăţi de Investiţii Financiare reflectă expresia unei strategii naţionale de implementare a privatizării în perimetrul naţional. Desigur, această lungă etapă de "tranziţie" spre economia de piaţă nu este simplă, au existat şi mai există încă multe insuficienţe, dificultăţi obiective, dar şi foarte multe interese de grup, interese partinice care îngreunează procesele de restructurare şi consolidare ale economiei naţionale.

Această accepţiune a proceselor de privatizare nu trebuie radicalizată, privatizarea nu este, în fapt, un scop în sine, ci poate reprezenta una dintre soluţiile de eficientizare a vieţii economice. Numeroase sunt exemplele din economia europeană, asiatică sau mondială, unde statul joacă în continuare un rol major în menţinerea echilibrelor economice, financiare şi monetare, iar efectele recentei crize mondiale au demonstrat din plin acest lucru.

Reporter: Care au fost principalele probleme cu care s-a confruntat societatea, de-a lungul timpului?

Mihai Fercală: Problematica vastă şi foarte complexă, care a fost specifică Fondurilor Proprietăţii Private şi Societăţior de Investiţii Financiare în aceşti 20 de ani, a fost prezentată în prima parte a materialului, vezi caseta alăturată nr. 2.

Sintetizând, reiterăm ca semnificative problemele vizând arondarea societăţilor comerciale la fondurile proprietăţii private constituite, finalizarea documentelor de cesiune aferente, programele de privatizare derulate, inclusiv programul de privatizare în masă, transformarea FPP III în SIF3 Transilvania, compensarea acţiunilor rămase şi alcătuirea portofoliului de plecare al societăţilor de investiţii financiare, cotarea acţiunilor SIF3 Transilvania la Bursa de Valori Bucureşti, autorizarea SIF3 de către CNVM Bucureşti, ca societate de investiţii cu o politică investiţională diversificată proprie altor organisme de plasament colectiv.

Reporter: Cum s-a modificat portofoliul companiei până în prezent?

Mihai Fercală: Aşa cum menţionam anterior, calitatea portofoliului SIF Transilvania a fost mult influenţată de derularea proceselor de privatizare în masă, în sensul că au fost subscrise aproape în totalitate acţiunile societăţilor comerciale care realizau performanţe economice bune, rămânând, astfel, în portofoliul nostru şi al Fondului Proprietăţii de Stat, în general acţiuni neperformante, slabe. Acest lucru a influenţat semnificativ randamentele portofoliului rămas, de aici derivând şi necesitatea stringentă a restructurării portofoliului deţinut, operaţiune de lungă durată, care se derulează şi în prezent, pentru a tinde spre dezideratul major de a deţine şi administra un portofoliu optim. Noi înţelegem prin portofoliu optim de instrumente financiare acea mărime şi structură a portofoliului care generează randamente maxime, pe care nici un alt portofoliu de aceeaşi mărime nu le poate genera.

Astfel, la finele semestrului I al anului 2012, mărimea şi structura activelor financiare administrate de SIF Transilvania S.A., care cuprinde şi portofoliul de valori mobiliare administrate, sunt prezentate în tabelul numărul 1.

Portofoliul de titluri financiare restructurat la finele semestrului I al anului 2012, sunt prezentate în tabelul numărul 2.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia pieţei de capital şi a economiei în aceşti 20 de ani?

Mihai Fercală: Împărtăşim ideea că între dezvoltarea economică, pe de o parte, şi dezvoltarea pieţei de capital, pe de altă parte, există o relaţie directă.Considerăm că această corelaţie reciprocă o regăsim foarte bine în economia românească a ultimilor 20 de ani; perioadele de creştere/incertitudine economică au fost însoţite de o creştere/dezvoltare sinuoasă, incertă sau chiar regres al pieţei de capital - fără ca relaţiile dintre cele două elemente în discuţie să fie de natură direct proporţională. Perioada de început a pieţei de capital în România, de după anul 1989, a fost marcată de procesul de privatizare în masă care a influenţat în mod hotărâtor întreaga evoluţie ulterioară a pieţei de capital româneşti. Modelul de privatizare a economiei româneşti a fost unul original, a beneficiat de cadrul juridic al legii pieţei de capital nr. 52/1994 - apărută ulterior transformării întreprinderilor cu capital de stat în societăţi comerciale şi regii autonome (prin Legea nr. 15/1990) şi apariţiei legii societăţilor comerciale (Legea nr. 31/1990). Începuturile pieţei de capital din România sunt indisolubil legate însă de crearea celor 6 instituţii cu rol de a facilita, monitoriza şi sprijini procesul de privatizare (Fondul Proprietăţii de Stat şi cele 5 Fonduri ale Proprietăţii Private). Privatizările strategice realizate de stat, privatizarea în baza Legii nr. 55/1995 a accelerării privatizării, apariţia CNVM ca reglementator al pieţei şi a societăţilor de valori mobiliare ca intermediari financiari - au reprezentat paşi concreţi în procesul de formare şi evoluţie specifică a pieţei de capital româneşti. Elementul hotărâtor însă, cu impact decisiv asupra întregii evoluţii ulterioare a pieţei de capital româneşti, l-a constituit transformarea, în anul 1996, a celor 5 fonduri ale proprietăţii private în societăţi de investiţii financiare. O bună perioadă de timp, alături de societăţile bancare şi energetice, cele 5 societăţi de inves-tiţii financiare au fost practic principalii piloni de susţinere a lichidităţii pieţei şi menţinerii interesului investitorilor pe piaţa de capital românească. În toată această perioadă economia românească parcurgea un proces lent şi sinuos al tranziţiei către economia de piaţă. Fără a intra în complexitatea factorilor care au întârziat acest proces (în cele din urmă în anul 2007 economia românească intrând în rândul economiilor europene prin aderarea ţării la Uniunea Europeană), apreciem că piaţa de capital a influenţat pozitiv activitatea economică prin crearea de lichiditate, atragerea de investitori străini pe piaţa româ-nească, scăderea costului capitalului, formarea clasei de investitori şi antreprenori la nivelul companiilor româ-neşti.

Se puneau bazele unei creşteri economice pe termen lung, care nu a fost însă susţinută de recunoaşterea de către guvernanţi a pieţei de capital drept motor de creştere a economiei. Iar criza economică de după anul 2007 a impus reconsiderarea modelelor de dezvoltare, atât la nivelul economiei în ansamblu, cât şi la nivelul pieţei bursiere. Apreciem că, în această perioadă, nu s-a fructificat decât sporadic efectul de stimulare pe care piaţa de capital l-ar fi putut avea asupra creşterii economice. Se poate spune că inclusiv creşterea economică viitoare a economiei româ-neşti va depinde de modul cum se va înţelege că dezvoltarea pieţei financiare este esenţială pentru creşterea economică naţională - mai ales în rândul ţărilor emergente, cu economie de piaţă în formare.

Reporter: Care ar fi diferenţa între ce reprezintă SIF-ul astăzi şi ceea ce s-a dorit a fi la înfiinţare?

Mihai Fercală: SIF Transilvania S.A. este o societate de investiţii financiare de tip închis, cu o politică diversificată de investiţii, încadrată în categoria "alte organisme de plasament colectiv (AOPC)", potrivit legii pieţei de capital.

Activitatea principală a SIF Transilvania constă în administrarea şi gestionarea acţiunilor la societăţi comerciale pentru care s-au emis acţiuni proprii, gestionarea portofoliului propriu de valori mobiliare şi efectuarea de inves-tiţii în valori mobiliare, respectiv alte intermedieri financiare, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

SIF Transilvania reprezintă astăzi, în opinia noastră, o puternică societate comercială, cu performanţe multianuale certe, astfel încât, încă de la înfiinţare, din 1996 şi până în prezent, profitabilitatea afacerilor administrate, a capitalurilor utilizate şi a dividendelor constituite şi dis-tribuite acţionarilor săi sunt situate mult peste media randamentelor generate de economia naţională.

Ilustrăm, în cele de mai jos, situaţia dividendelor acordate de SIF Transilvania SA, de la înfiinţare până în prezent, împreună cu evoluţia veniturilor şi a costurilor aferente activităţii desfăşurate.

De menţionat că în profitul realizat în exerciţiul financiar 2006, supus repartizării în AGOA din 2007, nu s-au distribuit dividende, întreg profitul fiind repartizat ca rezerve, cu destinaţia majorare de capital social.

AGEA din 27 aprilie 2007 a hotărât, cu majoritate de voturi, majorarea capitalului social al societăţii (dublarea acestuia), utilizând ca sursă de finanţare o parte din rezervele acumulate din profitul realizat în exerciţiile financiare precedente.

Astfel, fiecare acţionar al societăţii, înregistrat în regis-trul consolidat al acţionarilor la data de înregistrare 18 MAI 2007, a primit, fără plată, o acţiune nouă la o acţiune veche deţinută.

Din datele prezentate rezultă că, de la înfiinţarea sa ca societate de investiţii financiare (01.11.1996) şi până în prezent, un acţionar fondator a primit, din profitul realizat de societate, un venit brut de 0,9824 lei pentru o acţiune primită iniţial (emisă la valoarea nominală de 0,10 lei), adică de aproape 10 ori suma investită, astfel:

a) o acţiune nouă emisă în anul 2007 la valoarea de 0,10 lei;

b) dividende brute de 0,8824 lei pentru o acţiune emisă iniţial.

În concluzie, în cei 20 de ani de funcţionare a societăţii (iniţial ca FPP TRANSILVANIA şi ulterior ca SIF TRANSILVANIA), un cetăţean care a subscris la SIF TRANSILVANIA, în procesul de privatizare de masă, un cupon nominativ de privatizare şi un certificat de proprietate sau carnet cu certificate de proprietate, a primit iniţial un număr de 1000 acţiuni emise de SIF TRANSILVANIA la valoarea nominală de 0,10 lei/acţiune (100 lei investiţia iniţială) şi a realizat un venit brut (din dividende şi acţiuni primite fără plată din capitalizarea unei părţi din profitul realizat) de 984 lei, astfel:

a) din capitalizarea profitului realizat de FPP TRANSILVANIA în perioada 1992-1996: 8 acţiuni x 0,10 lei/acţiune = 0,80 lei.

De menţionat că din profitul realizat în perioada de funcţionare ca FPP, SIF TRANSILVANIA a emis şi a dis-tribuit câte 8 acţiuni nu numai cetăţenilor care au subscris certificate de proprietate pentru SIF TRANSILVANIA, ci tuturor cetăţenilor care au subscris în procesul de privatizare de masă un certificat sau un carnet cu certificate de proprietate, indiferent dacă subscrierea s-a făcut pentru SIF TRANSILVANIA sau pentru o altă societate comercială.

b) din dividendele distribuite de SIF TRANSILVANIA în perioada 1996 (două luni) - 2011 = 882,40 lei (calculate în raport cu capitalul social iniţial);

c) din capitalizarea parţială a unor rezerve constituite din profit (dublarea capitalului social în anul 2007): 1008 acţiuni x 0,10 lei/acţiune = 100,80 lei.

Dacă acum, la Aniversarea de către societate a 20 de ani de activitate, acţionarul ar fi decis să-şi lichideze investiţia, la preţul de închidere înregistrat pe bursă de 0,5370 lei/acţiune înregistrat în data de 31 august 2012, ar fi obţinut un venit brut de 1.082,59 lei (2.016 acţiuni x 0,5370 lei/acţiune), respectiv un câştig brut de 881 lei.

În aceste condiţii, în cei 20 de ani de funcţionare, res-pectivul acţionar şi-ar fi recuperat investiţia iniţială de 100 lei cu un cîştig brut total de 1.865 lei (984 lei din dividende şi acţiuni primite gratuit şi 881 lei din vânzarea acţiunilor deţinute).

Reporter: Acum 20 de ani, foarte puţini cetăţeni ştiau ce este o bursă şi ce înseamnă o privatizare. Cum s-a schimbat mentalitatea investitorilor pe parcursul ultimilor 20 de ani?

Mihai Fercală: Desigur, acum 20 de ani foarte puţini cetăţeni aveau calitatea de acţionari, foarte puţini aveau cunoştinţe legate de piaţa de capital, piaţa financiară, privatizarea societăţilor comerciale etc. În prezent, peste 10 milioane de cetăţeni români au sau au avut calitatea de acţionar într-una sau mai multe societăţi comerciale, au cunoştinţe de bază şi de multe ori un limbaj adecvat investitorilor obişnuiţi sau sofisticaţi.

Un număr din ce în ce mai mare de persoane au depăşit mentalitatea de salariat, în favoarea unei mentalităţi mai complexe de abordare a realităţilor economice, întrucât noul tip de economie de piaţă a oferit posibilităţi de câştig neconcepute anterior. O mutaţie de fond în mentalitatea celor mai mulţi investitori s-a produs odată cu instalarea crizei economice de după anul 2007, când faţetele de analiză investiţională s-au multiplicat, concomitent cu apariţia unei prudenţe investiţionale, rar întîlnită în trecut.

În plan instituţional, am asistat la o abordare mult mai profesionistă a analizei oportunităţilor investiţionale, apariţia şi afirmarea de noi profesiuni cum ar fi cele de consultanţi financiari, analişti ai pieţelor de capital şi pieţelor monetare, specialişti în elaborarea planurilor de afaceri, evaluatori şi auditori financiari.

Cultura organizaţională şi mentalităţile investitorilor actuali sunt radical îmbunătăţite faţă de anii 1990-1995, dar elementele de prudenţialitate şi management al riscurilor sunt tot mai prezente.

Reporter: Cât de sigur mai este mediul investiţional din ţara noastră în această perioadă?

Mihai Fercală: În prezent, asistăm la o redefinire a oportunităţilor investiţionale şi a caracteristicilor mediului investiţional în toate economiile lumii, nu numai în economia românească. Marile agenţii de rating se întrec în a califica siguranţa mediului investiţional, atât în rândul economiilor emergente, cât şi în cele mai dezvoltate areale economice.

Cert este că, prin eforturile României de aderare la toate structurile economice, politice şi militare europene şi mondiale, de adoptare a standardelor internaţionale în derularea afacerilor, prin potenţialul important al economiei naţionale şi a progreselor efective înregistrate în ultimii 20 de ani, se poate aprecia că mediul de afaceri românesc actual şi de perspectivă rămâne unul favorabil, cu o corelaţie rezonabilă între oportunităţi şi riscurile aferente.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia pragului limită de deţinere? Consideraţi că este necesar?

Mihai Fercală: În accepţiunea mea, pragul de deţinere reprezintă un nivel maximal de deţinere pe care un investitor îl poate atinge, într-o companie care, din raţiuni diferite, îşi propune protejarea acţionariatului său.

În cazul societăţilor de investiţii - organisme de plasament - aceste raţiuni sunt evidente, dar ridicarea pragului de deţinere de la 1% la 5% a creat o însemnată oportunitate în piaţa de capital a României, menţionând aici că, de fapt, acţionarii SIF Transilvania au aprobat acest lucru cu mult timp înainte, într-o adunare generală extraordinară a acţionarilor.

Pieţele financiare reacţionează în multe situaţii atipic aşteptărilor, aşa încât şi de această dată reacţia pieţei a fost mult aplatizată de evoluţia pieţelor europene şi mondiale, de riscurile suverane ale datoriilor unor ţări membre UE, dar şi de contextul social şi politic din ţară care în ultima perioadă de timp nu este foarte favorabil.

Probabil că, în condiţiile unui climat socio-politic stabil şi predictibil şi ale unei noi etape de dezvoltare a SIF-urilor şi a pieţelor financiare, necesitatea pragurilor de deţinere poate fi reabordată.

Reporter: A avut deja loc o revoluţie a acţionarilor împotriva conducerii SIF4 Muntenia. Vă temeţi de o astfel de revoluţie împotriva dumneavoastră?

Mihai Fercală: Formele de administrare ale celor 5 societăţi de investiţii financiare sunt diferite, astfel încât unele SIF se autoadministrează, iar altele pot fi adminis-trate de societăţi de administrare a investitorilor (aşa-numitele SAI-uri), variantă pentru care a optat şi SIF4 Muntenia. Aici, adunările generale ale acţionarilor îşi pot alege un Consiliu al Reprezentanţilor Acţionarilor, care are anumite prerogative în relaţia cu entitatea numită "Societatea de Administrare a Investiţiilor".

În cazul societăţilor de investiţii financiare autoadminis-trate, adunările generale ale acţionarilor şi-au numit propriile consilii de administraţie, pentru un mandat bine precizat, cu o strategie bine definită, iar anual sau ori de câte ori este necesar, consiliul astfel numit îşi prezintă activitatea şi performanţele înregistrate, acestea fiind monitorizate, analizate şi aprobate de acţionarii societăţii.

Reporter: Care este strategia de investiţii/dezinvestiţii a SIF?

Mihai Fercală: Aşa cum a fost aprobată de acţionari, strategia SIF Transilvania este o strategie combinată, de creştere prin valorificarea oportunităţilor pieţei şi creşterea performanţei portofoliul şi de restructurare a portofoliululi prin consolidarea participaţiilor, creşterea lichidităţii portofoliului şi restrângerea progresivă a participaţiilor cu nivel de rentabilitate scăzut, urmărirea proiectelor investiţionale care aduc plus - valoare pentru acţionari - fie prin creşterea valorii acţiunilor, fie prin alocarea de dividende. Menţionăm câteva elemente ale programelor inves-tiţionale ale SIF Transilvania: achiziţia de acţiuni din sectoarele energetic, farmaceutic şi industrial, monitorizarea în vederea achiziţiei de acţiuni proprietate a statului care urmează a fi valorificate prin piaţa de capital, achiziţia de obigaţiuni corporatiste, consolidarea participaţiilor SIF Transilvania. O componentă importantă a strategiei viitoare a SIF Transilvania va fi adaptarea eficientă la incertitudinile mediului economic actual date de adâncirea crizei economice, volatilitatea ac-centuată a pieţei de capital, cara-cterul inactiv al pieţei şi cerinţele de creştere a volumului lichidităţilor pentru valorificarea oportunităţilor pieţei.

Reporter: Cum vedeţi viitorul SIF-ului?

Mihai Fercală: Deşi predictibilitatea pe termen mediu şi lung a unor fenomene şi procese economice la nivel macroeconomic în această perioadă este destul de dificil de construit şi susţinut, totuşi principalele coordonate ale evoluţiei viitoare a S.I.F. Transilvania con-sider a fi următoarele:

-obiectivele şi direcţiile strategice enunţate anterior vor fi continuate, respectiv creşterea performanţelor de portofoliu, valorificarea imediată a oportunităţilor pieţelor monetare şi de capital, creşterea lichidităţii portofoliului şi consolidarea participaţiilor deţinute;

-restructurarea portofoliului va sta în centrul preocupărilor noastre, astfel încât să realizăm o reducere semnificativă a expunerii prea mari pe anumite sectoare de activitate, de exemplu turism, şi concomitent cu resursele astfel degajate să asigurăm creşterea participaţiilor în zone fundamentale, exemplu energie, clasică şi regenerativă;

-vom constitui nuclee de 5-10 companii, manageriate cu maxim profesionalism, în care se vor realiza finanţări speciale pentru optimizarea structurii şi performanţei lor, apoi într-un interval de 2-3 ani să procedăm la listarea acţiunilor lor la cota bursei de valori şi realizarea în final a unui exit, în condiţii de eficienţă economică maximă;

-diminuarea riscurilor operaţionale ale SIF Transilvania va fi realizată prin măsurile de creştere a calităţii portofoliului, dar şi prin măsuri organizatorice şi administrative, astfel încât riscul operaţional, riscul de diversificare a titlurilor financiare să fie într-o permanentă monitorizare şi control;

-evoluţia societăţilor de investiţii financiare şi a pieţelor financiare derivă în mod esenţial din evoluţia economiei naţionale, aşa încât revenirea creşterii economice aşteptate va determina crearea unui context favorabil ca piaţa de capital din România să tindă şi să devină o piaţă matură, predictibilă, deşi acum manifestă simptomele specifice economiilor emergente;

-acţiunile companiei noastre vor fi şi în continuare foarte atractive pentru investitori, având în vedere randamentele deosebite ce au fost furnizate acţionarilor în întreaga perioadă de funcţionare, dar şi alte oportunităţi, cum ar fi lichiditatea foarte bună a titlurilor, volatilitatea ataşată fiind rezonabilă, raportul risc/rentabilitate deosebit de favorabil, iar potenţialul de creştere dat şi de discountul la vânzare faţă de valoarea unitară a activelor nete fiind foarte mare;

-în viitor, la repartizarea rezultatelor nete, va fi benefic ca raportul dintre alocările aferente fondului de dezvoltare din resurse proprii şi alocările propuse pentru constituirea dividendului să fie echilibrat şi optim, pentru a se asigura consolidarea poziţiei financiare a S.I.F. Transilvania pe piaţa de capital şi a se reuşi asigurarea finanţărilor pentru toate oportunităţile investiţionale proiectate;

-pe termen lung, în raport de evoluţia şi rolul pieţei de capital din România, în contextul noii arhitecturi europene, obiectul de activitate al SIF Transilvania SA ar putea fi completat, astfel încât şi caracteristicile sale de fond închis de investiţii să fie reanalizate, dacă oportunităţile economice o vor cere şi opţiunea acţionarilor va converge spre aceasta.

Desigur, strategiile enunţate sunt flexibile, o serie de modificări, corecţii sau completări ale strategiilor şi politicilor SIF Transilvania pot fi determinate de evoluţia viitoare a pieţei de capital din România şi/sau de evenimente importante ce pot apărea în pieţele financiare europene şi mondiale sau în contextul economic naţional.

Având în vedere contextul apariţiei Suplimentului Aniversar "SIF-urile - 20 de ani de activitate", vă mulţumesc pentru această iniţiativă, folosesc acest prilej pentru a transmite cele mai alese gânduri acţionarilor, colaboratorilor şi angajaţilor, autorităţilor şi actorilor pieţelor financiare, tuturor celor care şi-au adus prinosul muncii lor pe acest tărâm de activitate, iar Societăţii de Investiţii Financiare Transilvania şi tuturor celorlalte SIF-uri, "La mulţi ani".