SIF-urile, într-o nouă etapă a existenţei

Ieşite de ani buni de sub radarele investitorilor de retail de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), societăţile de investiţii financiare (SIF-uri) au intrat, probabil, într-o nouă etapă a existenţei lor, după ce deputaţii au aprobat proiectul de lege privind reglementarea fondurilor de investiţii alternative (FIA).

Actul prevede eliminarea pragului de deţinere la SIF-uri situat în prezent la 5%, măsură considerată anacronică de majoritatea analiştilor şi brokerilor din piaţa noastră şi principala frână pentru o mai bună valorificare a activelor deţinute de aceste societăţi, cu implicaţii pozitive pentru preţul acţiunilor SIF-urilor.

Valoarea Activului Net (VAN) este indicatorul standard folosit pentru evaluarea societăţilor de investiţii financiare sunt de părere specialiştii din piaţa noastră consultaţi de Ziarul BURSA, care au subliniat că, totuşi, acesta nu este decât o bază de plecare pentru evaluări mai aprofundate, absolut necesare pentru decizii de investiţii în cunoştinţă de cauză.

Analistul economic Aurelian Dochia ne-a spus: "SIF-urile au în portofoliu mai multe tipuri de companii.

Unele sunt publice, iar în aceste cazuri valoarea este mai uşor de identificat, deoarece preţul acţiunilor la bursă poate oferi informaţii relevante. Dar au şi companii care nu sunt listate, iar aici există o incertitudine mai mare în ceea ce priveşte valoarea. Pentru astfel cazuri, periodic se întocmesc rapoarte de evaluare, realizate de experţi, iar valorile rezultate sunt incluse de societăţile de investiţii în bilanţurile sau rapoartele pe care le publică".

Analistul a adăugat: "Vorbind la modul general, există şi alte aspecte mai greu de cuantificat cum ar fi elemente de proprietate intelectuală, dar sunt cazuri particulare şi pentru fiecare situaţie trebuie făcută investigaţia potrivită. Este puţin probabil ca un inves­titor obişnuit să aibă posibilitatea să făcă toate investigaţiile astfel încât, în general, lumea se bazează pe cifrele din bilanţurile pe care le publică societăţile".

• Dragoş Mesaroş, Goldring: "Îmi vine greu să îmi imaginez că, în 2019, un evaluator semnează documente în care estimările prezentate sunt foarte departe de realitate"

Şi Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare în cadrul casei de brokeraj Goldring, ia Valorea Activului Net drept reper atunci când analizează SIF-urile.

Brokerul ne-a spus: "Consider că nivelul VAN-urilor raportate de societăţile de investiţii financiare este apropiat de valoarea lor reală, pentru că îmi vine greu să îmi imaginez că, în 2019, un evaluator semnează documente în care estimările prezentate sunt foarte departe de situaţia din realitate".

În plus, directorul de la Goldring a punctat că, toate SIF-urile au raportat pentru primele nouă luni ale anului curent profituri foarte mari comparativ cu cele din aceeaşi perioadă a anului anterior.

"Sigur că este o situaţie conjuncturală, dar chiar şi aşa, este vorba despre bani, iar o parte din aceştia deja există în societăţi", a spus Dragoş Mesaroş, comentând situaţia SIF-urilor în contextul în care Legea FIA a primit undă verde din partea deputaţilor.

SIF Banat-Crişana (SIF1) are cea mai mare Valoare a Activului Net, de 2,576 miliarde de lei, conform raportului aferent lunii octombrie, fiind urmată de SIF Oltenia (SIF5) cu un VAN de 2,19 miliarde de lei şi SIF Moldova (SIF2) cu 2,087 miliarde de lei.

SIF Muntenia (SIF4) a raportat o Valoare a Activului Net de 1,546 miliarde de lei, în timp ce SIF Transilvania (SIF3) prezintă cel mai redus VAN dintre dintre cele cinci societăţi de investiţii financiare, de 1,231 miliarde de lei.

• Discount-uri de tranzacţionare între cotaţia acţiunii şi VUAN situate între 25% şi 56%, pentru SIF-uri

Totuşi, fără excepţie, capitalizarea SIF-urilor la Bursa de Valori Bucureşti este sub VAN, preţul acţiunilor societăţilor de investiţii financiare tranzacţionându-se la discount-uri faţă de Valoarea Unitară a Activului Net (VUAN) situate între 25% pentru SIF2 şi 56% pentru SIF4.

Discount-urile, ce reprezintă un dezechilibru şi reflectă interesul scăzut al investitorilor pentru SIF-uri, au cauze multiple, iar analiştii consideră că printre factorii care stau la baza lor se găsesc existenţa în portofoliu a unor companii nelistate sau tranzacţionate public, dar cu lichiditate redusă, astfel încât preţul acţiunilor la bursă nu este relavant, dimensiunea redusă a pieţei noastre sau lipsa de încredere în trans­parenţa şi managementul unor societăţi de investiţii financiare.

Este o situaţie pe cale să se amelioreze.

Aurelian Dochia ne-a declarat: "Personal mă aştept ca odată cu ridicarea pragului de deţinere, să apară concentrări mai importante de acţiuni SIF. Probabil, vor fi investitori care vor cumpăra pachete tot mai mari de acţiuni, pe care în condiţiile existenţei pragului de 5% nu aveau voie să le deţină. Iar ca urmare a achiziţiilor făcute, preţul SIF-urilor va creşte, ceea ce va duce la reducerea discount-urilor sau chiar la dispariţia lor".

La rândul său, Dragoş Mesaroş de la Goldring, ne-a transmis: "Prin Legea FIA, se creează premisele ca aces­te discount-uri să se diminueze. Şi asta se va întâmpla prin creşterea preţului acţiunilor SIF-urilor, pentru că va apărea presiune mare la cumpărare. Chiar şi dacă se vor face deodată transferuri mari de pachete, probabil se vor realiza la preţuri ridicate, pentru că cei care vor vinde, vor dori să obţină câştiguri cât mai mari".

Mai mult, brokerul este de părere că legea tocmai aprobată de Camera Deputaţilor aduce reglementări ce vor spori transparentizarea SIF-urilor în ceea ce priveşte activitatea dar şi acţionariatul.

"Acum nu prea se ştie cine este proprietarul final al unor pachete de acţiuni", a spus directorul de la Goldring, care a adăugat: "Oricum aş lua-o, dacă nu apar alţi factori, văd perspective bune pentru aceste societăţi şi mă aştept ca, în următorii 2 - 3 ani, SIF-urile să devină mici FP-uri".

• Analiştii: "Este posibil să asistăm la înlocuirea conducerii unor SIF-uri"

Nu este singura schimbare din viaţa societăţilor de investiţii financiare pe care o întrevăd specialiştii chestionaţi de Ziarul BURSA.

Aurelian Dochia este de părere că, odată cu eliminarea pragului, este posibil să apară, chiar destul de repede, grupuri de investitori care să ajungă să controleze unele SIF-uri şi să ia decizii importante, inclusiv schimbarea conducerilor actuale ale unor societăţi.

Şi Dragoş Mesaroş crede acelaşi lucru. Brokerul ne-a declarat: "Prin prevederile Legii FIA, se creează premisele ca investitori de tipul fondurilor de pensii şi în general instituţionali importanţi, inclusiv din străinătate, să acumuleze pachete mari de acţiuni care vor începe să se implice în managementul societăţilor. Cred că, într-o perioadă de circa 2 - 3 ani, se vor schimba şi conducerile unor SIF-uri".

Totuşi, directorul de la Goldring a ţinut să precizeze că, din punctul său de vedere, SIF Moldova are cel mai bun management dintre toate cele cinci societăţi de investiţii financiare, fapt reflectat în opinia sa şi de discount-ul la care se tranzacţionează acţiunile SIF2 faţă de VUAN, cel mai redus dintre SIF-uri.

"Iar din punctul de vedere al portofoliului, după achiziţiile de acţiuni din acest an, ale unor companii foarte bune de la BVB şi care au fost realizate la preţuri relativ scăzute, consider că cel mai bine stă SIF5. Să te prindă Ordonanţa 114 cu peste 100 de milioane de euro cash mi se pare aproape o minune", a conchis Dragoş Mesaroş.

Acţiunile la Banca Transilvania sunt pentru patru din cele cinci SIF-uri cea mai importantă deţinere ca pondere în active, SIF Moldova având o participaţie de 6,93% (echivalentul a 38,61% din valoarea totală a activelor) la instituţia de credit cu sediul în Cluj, SIF Banat - Crişana de 4,5177%, SIF Oltenia de 4,3354% şi SIF Muntenia de 2,61%, conform datelor prezentate în rapoartele afererente finalului lunii septembrie.

În cazul SIF Transilvania, participaţia de 3,32% la BRD - Groupe Societe Generale (echivalentul a 25,15% din total active) este cea mai importantă deţinere ca pondere în portofoliu, societatea de investiţii din Braşov având o expunere importantă în domeniul turistic, SIF3 controlând companii precum Turism Felix, THR Marea Neagră sau ARO Palace.

Pentru SIF Banat-Crişana, după Banca Transilvania, cea mai importantă deţinere este pachetul de 0,3362% din Erste Group Bank (8,09% din Valoarea Activului Net), în portofoliul SIF1 mai găsindu-se, printre altele, SIF Imobiliare, SIF Hoteluri sau Vrancart, societăţi pe care SIF1 le controlează, în primele două cazuri cu aproape 100% din acţiuni.

În cazul SIF Moldova, a doua deţinere ca importanţă în active este pachetul de 1,02% din Romgaz (echivalentul a 6,5% din valoarea totală a activelor), pe poziţia a treia găsindu-se participaţia de 15,05% la Aerostar. SIF2 mai are un pachet semnificativ de acţiuni la Transgaz şi controlează Mecanica Ceahlău.

SIF Munteania are o participaţie de 50,98% în capitalul Biofarm (9,93% din activul societăţii), în timp ce, cu deţineri de peste 97%, SIF4 controlează CI-CO companie ce are drept obiect de activitate închirieri de imobiliare şi Firos, ce activează în industria materialelor de construcţii.

Cu o deţinere de 4,0855% din capitalul social (18,4771% pondere în activ total) BRD - Groupe Societe Generale este a doua cea mai importantă deţinere din portofoliul SIF Oltenia, pe poziţia a treia găsindu-se pachetul de 1,2838% din OMV Petrom.

SIF Oltenia controlează cu aproape 98% din acţiuni (echivalentul a 4,8297% din valoarea totală a activelor) compania Mercur, ce operează spaţiile commerciale Mercur Center din Craiova şi are o participaţie de 86% la producătorul de ulei Argus Constanţa.