SIF-URILE ŞI FONDUL PROPRIETATEA / BOGDAN DRĂGOI, SIF BANAT CRIŞANA: "Nu este un moment bun pentru restructurarea portofoliului SIF 1"

Reporter: Ce modificări semnificative au avut loc în portofoliul SIF Banat- Crişana anul trecut şi ce intenţionaţi din acest punct de vedere în 2019? Care sunt domeniile de interes pentru investiţii?

Bogdan Drăgoi: Sincer vorbind, întrebarea îmi provoacă un zâmbet amar când mă gândesc la alte perioade, având în vedere că puteam să facem această analiză şi, mai ales, acest gen de predicţii şi planuri pentru anul care începe. Ne aflăm însă într-o altă secvenţă temporală şi într-un context complet diferit, iar mie personal îmi vine extrem de greu să fac anticipări, pentru că ultimele săptămâni ne-au arătat că nu putem şti niciodată în ce fel se vor armoniza acestea cu realitatea.

Încercând, totuşi, un comentariu succint, aş spune că 2018 a fost, în mod evident, un an mixt, marcat de fluctuaţii mari, atât pe pieţele internaţionale, cât şi pe cea românească, fluctuaţii ce arată în mod clar o tensiune care anticipează, din păcate, momente incerte. Pentru SIF Banat Crişana s-a încheiat un an bun care, având în vedere contextul, a fost în limitele de buget şi în marjele de profit anticipate şi anunţate.

Domeniile de interes pentru inves­tiţiile viitoare, însă, reprezintă un subiect delicat. Atât timp cât există influenţe legislative asupra pieţei de capital, elemente imposibil de prevăzut sau anticipat, o politică fiscală lipsită de predictibilitate, orice calcule am face, ne aflăm într-un cerc ce presupune şi abilitate managerială, dar şi noroc. În mod clar, acesta nu este un moment bun pentru restructurarea portofoliului: piaţa este jos, atât ca nivel de preţ, cât şi ca aşteptări. Sunt oportunităţi în piaţă, este adevărat, dar evoluţia Bursei este imprevizibilă; şi-au făcut exitul mulţi jucători externi, fondurile de pensii sunt, cumva, în expectativă. Noi rămânem însă optimişti, având convingerea că lucrurile se vor normaliza într-un orizont de timp rezonabil. Pot spune, însă cu riscul de a repeta afirmaţia pe care am susţinut-o public de nenumărate ori, că, dacă am fi avut o piaţă de capital funcţională, această volatilitate ar fi avut o amplitudine mult mai mică şi am fi depăşit mai uşor acest moment.

Reporter: În ultimii doi ani, SIF Banat-Crişana nu a distribuit dividende către acţionari optând pentru programe de răscumpărare. Ce intenţionaţi să propuneţi acţionarilor în acest an?

Bogdan Drăgoi: Pentru că piaţa de capital românească a evoluat încet, dar cumva sigur, iar profilul investitorilor s-a rafinat, nici aşteptările acestora nu mai sunt aceleaşi ca acum câţiva ani. Nu am mai remarcat acelaşi apetit nestăpânit pentru dividende nesustenabile, generate de vânzare de active, deci lichidare a societăţilor, ci mai degrabă o nevoie de investiţii sigure, durabile, în companii sau entităţi care să se dezvolte, să aducă plus valoare acţionarilor, industriei naţionale, pieţei de capital în general. Astfel, propunerile noastre de programe de răscumparare, ca alternativă la clasica distribuire de cash, dar şi ca metodă de consolidare a acţiunii şi a reducerii discountului dintre preţul de piaţă şi valoarea activului net per acţiune, au fost bine primite de acţionarii noştri. Vom analiza, în noul context de piaţă, cu perspectivele actuale, şi vom decide în scurt timp ce alternative vom propune în cadrul Adunării Generale din acest an.

Reporter: Care este motivul pentru care aţi suspendat execuţia programului de răscumpărare de acţiuni proprii demarat la începutul lunii octombrie a anului trecut? Ce urmează să se întâmple cu această operaţiune de piaţă?

Bogdan Drăgoi: Am vorbit în nenumărate rânduri despre piaţa de capital românească şi am şi declarat că preocuparea noastră este cumva subiectivă şi interesată, în sensul că gradul de dezvoltare şi calitatea pieţei are un impact direct asupra noastră. Bursa de Valori este, de fapt, infrastructura pe care noi ne des­făşurăm activitatea şi care ne influenţează direct performanţa.

Programul de răscumparare la care faceţi referire este un exemplu concludent în acest sens: pe o piaţă cu lichiditate redusă, fără adâncime şi cu jucători puţini, nu am reuşit să finalizăm această operaţiune.

Din acest motiv, sunt la fel de preocupat de proiectele "ongoing" (n.r. în desfăşurare) ale Bursei şi aştept cu interes finalizarea formalităţilor privind Contrapartea Centrală locală, instrument prin care BVB va putea introduce produse noi, al căror scop să fie creşterea volumului zilnic şi a numărului de investitori.

Revenind la programul de răscumpărare, în acest moment analizăm variantele posibile şi scenariile pe care putem lucra. Este obligaţia noastră, ca administratori, să finalizăm acest proiect aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor şi încuviinţat nouă spre îndeplinire.

Reporter: Anul trecut, titlurile SIF Banat-Crişana au înregistrat o scădere de circa 26%. Care credeţi că sunt motivele care au stat la baza acestui parcurs?

Bogdan Drăgoi: În 2018, acţiunile SIF Banat Crişana s-au încadrat exact în dinamica generală a pieţei, dacă privim, de exemplu, evoluţia indicilor bursieri. Motivul principal pentru această scădere, alături de o serie de alţi factori, este piaţa nedezvoltată, cu investitori insuficienţi, având, cei mai mulţi dintre ei, o mentalitate buy-hold, dictată şi ea de piaţă. Dar vreau să mă refer la un material publicat chiar în Ziarul BURSA anul trecut, care făcea o analiză comparativă între activul net al Societăţilor de Investiţii Financiare, articol al cărui raţionament inductiv era că performanţa SIF-urilor nu este neapărat reflectată de preţ. Sunt perfect de acord cu această afirmaţie. În acelaşi timp, admit că pentru noi este un "challenge" (n.r. provocare) reducerea discountului, însă nu putem controla direct acest mecanism. Putem însă încerca să influenţăm pozitiv cea mai importantă variabilă: dezvoltarea pieţei de capital.

Reporter: Ce impact credeţi că vor avea asupra activităţii SIF Banat-Crişana măsurile cuprinse în Or­donanţa de Urgenţă n.r. 114/2018?

Bogdan Drăgoi: În acest moment, având în vedere că nu există norme de aplicare a OUG 114/2018, orice estimări am încerca să creionăm fie noi, ca investitori, fie companiile asupra cărora ordonanţa are impact, ar fi, poate, inexacte.

Astfel, abia după ce vom vedea exact cum stau lucrurile, vom putea să facem previziuni şi estimări clare, realiste şi profesioniste.

Ce pot însă să vă spun în mod cert este că, aşa cum am declarat în mai multe rânduri şi aşa cum reiese din configuraţia activului net al SIF Banat Crişana şi din toate raportările publice, portofoliul SIF1 este structurat pe domenii strategice, adică inclusiv cel bancar şi energetic, exact "beneficiarele" actului normativ la care faceţi referire. Situaţia noastră nu este singulară, sunt convins: expunerile şi investiţiile în aceste sectoare, având în vedere oferta Bursei de Valori Bucureşti, sunt legitime şi printre cele mai inspirate, atât din perspectiva politicii de dividende predictibile, cât şi din punct de vedere al stabilităţii acestor acţiuni. În acest context, este clar că ordonanţa va afecta indirect activitatea şi rezultatele financiare atât ale SIF Banat Crişana, cât şi ale oricărui fond ce are plasamente în aceste domenii.

Reporter: În luna decembrie a anului trecut, Ministerul Finanţelor Publice a lansat în dezbatere publică proiectul Legii privind reglementarea Fondurilor de Investiţii Alternative (FIA) şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Potrivit prevederilor incluse în proiect, printre altele, este eliminată limita de deţinere de 5% la SIF-uri. Care este punctul dumneavoastră de vedere privind acest aspect? În situaţia în care va fi aprobat de Parlament, care ar fi, în opinia dumneavoastră, principalele avantaje aduse de măsurile incluse în proiect? Dar dezavantaje?

Bogdan Drăgoi: Activez direct în piaţa de capital de aproximativ 5 ani. Fără exagerare, pot să afirm că am auzit cel puţin anual despre un proiect de lege referitor la eliminarea limitei de deţineri la Societăţile de Investiţii Financiare, fie în redactare, fie în dezbatere, fie în alte etape de aprobare. Mă aflu (şi probabil ca mine sunt mulţi alţii) în stadiul în care nu mai cred decât atunci când văd.

Principial discutând, mereu am afirmat că nu susţin suprareglementarea pieţei din niciun punct de vedere. De asemenea, evoluţia Societăţilor de Investiţii Financiare, de la raţionamentele iniţiale de înfiinţare, până la coordonatele actuale de funcţionare şi structura lor, este evidentă şi incontestabilă. Legislaţia şi regulamentele aplicabile acestora ar trebui să fie armonizate cu realitatea şi ar trebui să ajute dezvoltarea Societăţilor, creşterea gradului de atractivitate pentru investitori, corelarea cu nevoile şi cerinţele pieţei. Deci da, din punctul meu de vedere, eliminarea limitei de deţinere de 5% ar fi un element catalizator pentru evoluţia acţiunilor SIF în piaţa de capital.

Reporter: Ce aşteptări aveţi de la noua conducere a Autorităţii de Supravegehere Financiară?

Bogdan Drăgoi: Autoritatea de Supraveghere Financiară are un rol foarte important, mai ales în momentul actual. Cred că trebuie să încurajeze şi să cultive o comunicare permanentă şi eficientă cu piaţa şi să iniţieze propuneri de reglementare raţionale şi echilibrate. Susţinerea pe care o putem primi din partea supraveghetorului, şi acum vorbesc din perspectiva pieţei de capital, poate fi decisivă pentru proiectele de dezvoltare ale Bursei pe termen scurt şi mediu.

Însă eu am mari speranţe şi aşteptări, sincer să fiu, pentru că am interacţionat extrem de profesionist şi eficient cu domnul Preşedinte Leonardo Badea, de exemplu, cu care am avut o comunicare foarte bună şi aplicată încă de la început şi a cărui implicare este de apreciat. De asemenea, în noua structură de conducere a ASF mă bucur să o regăsesc şi pe doamna Doina Dascălu, alături de care am colaborat în cadrul Ministerului de Finanţe şi care sunt convins că va arăta aceeaşi dedicare şi profesionalism în această poziţie, aşa cum a demonstrat de fiecare dată. Privind echipa ASF în ansamblu, atât la nivel de conducere, cât şi la nivel tehnic, pot spune că este o echipă bine conturată, bine intenţionată şi pregătită, care îşi doreşte o dezvoltare rapidă a celor 3 pieţe.

Reporter: Ce şanse are, în opinia dumneavoastră, piaţa de capital din ţara noastră să intre în categoria celor emergente, în acest an?

Bogdan Drăgoi: Pieţele emergente trebuie să îndeplinească o serie de criterii, atât cantitative, dar şi calitative. Sunt apreciate volumele mai mari de tranzacţionare, eforturile de creştere a lichidităţii sau diversificarea ofertei de produse financiare. Există însă şi criterii calitative de predictibilitate, de stabilitate a mediului legislativ, de percepţie a investitorilor, care sunt poate mai importante decât primele şi care sunt decisive în procesul de upgrade. Sincer, din punctul meu de vedere, după evenimentele cu impact asupra pieţei de capital în perioada decembrie 2018 - ianuarie 2019, şansele noastre de a accesa acest statut s-au redus drastic.

Reporter: Ce părere aveţi despre perspectiva lansării pieţei derivatelor la Bucureşti? Ce impact ar putea avea asupra societăţii pe care o conduceţi existenţa unui instrument derivat, de pildă un contract futures, având drept activ suport acţiunea SIF Banat-Crişana?

Bogdan Drăgoi: Sper că Adunarea Generală a Acţionarilor Bursei de Valori Bucureşti, care se întruneşte zilele viitoare, să aprobe demararea poate celui mai important proiect propus în ultimii 10 ani, şi anume Contrapartea Centrală locală. Consider că toţi acţionarii BVB, prin votul lor, au şansa să deschidă o cale istorică Bursei româneşti. Adoptarea acestui proiect semnifică debutul implementării unei game largi de instrumente financiare, modernizarea întregii infrastructuri de tranzacţionare, creşterea lichidităţii şi, în final, dezvoltarea pieţei de capital. Referitor la potenţialele produse financiare noi, indiferent de structura lor, pot să vă promit, în calitate de manager de Fond, că vom profita de orice oportunitate în scopul creşterii activului net al Societăţii şi pentru a crea plus valoare acţionarilor.

Reporter: Vă mulţumesc!