SIF-URILE ŞI FONDUL PROPRIETATEA / JOHAN MEYER, FRANKLIN TEMPLETON: "Fondul Proprietatea nu are o strategie de dezinvestire"

Reporter: Cum evaluaţi activitatea Fondului Proprietatea în 2018 şi ce planuri aveţi pentru acest an?

Johan Meyer: Per ansamblu, 2018 a fost un an bun pentru Fondul Proprietatea, cu o Valoare a Activului Net (VAN) de 10,22 miliarde lei la sfârşitul anului şi VAN per acţiune de 1,4095 de lei pentru aceeaşi perioadă. În ceea ce priveşte obiectivele pentru 2019, Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2018 recent adoptată ne-a forţat să ne revizuim toate planurile şi previziunile şi suntem încă în procesul de evaluare a impactului său, mai ales având în vedere că sunt necesare mai multe clarificări din partea autorităţilor.

Din perspectiva noastră, această Ordonanţă de Urgenţă controversată are un impact negativ foarte amplu şi aş vrea să subliniez cele mai dăunătoare trei efecte care ar putea afecta în mod direct Fondul Proprietatea şi piaţa de capital din România.

În primul rând, plafonarea preţului gazelor la 68 lei/MWh contravine în mod clar legislaţiei naţionale aprobate, precum şi obligaţiilor României ca stat membru al UE de a respecta principiile pieţei libere şi de a liberaliza piaţa gazelor naturale. Companiile din sectorul energetic vor resimţi, cel mai probabil, un impact negativ însemnat, ceea ce se va reflecta în mod sigur în profiturile lor şi în valoarea acţiunilor societăţilor listate. Cum statul este unul dintre cei mai mari acţionari ai companiilor româneşti din sectorul energetic, acesta va avea venituri mai mici din dividende şi impozitul pe profit, în timp ce valoarea participaţiilor sale va avea de suferit.

În al doilea rând, taxa de 2% pe cifra de afaceri pentru companiile din sectorul energetic poate duce la insolvenţa unora dintre ele şi la concedieri ulterioare. De asemenea, încă nu a fost calculat impactul asupra firmelor din energie, rezultat din reglementarea preţurilor pentru consumatorii casnici până în 2022. Piaţa de capital a început deja să reflecte aceste evoluţii nedorite.

În al treilea rând, Pilonul II de Pensii Private riscă să fie distrus, iar sustenabilitatea pensiilor viitoare devine nesigură. Această măsură specifică poate avea un impact semnificativ asupra pieţei de capital din România şi va întârzia pe termen nedefinit promovarea României la statutul de piaţă emergentă.

Reporter: Există voci care susţin că, prin demersurile realizate (răscumpărări de acţiuni, vânzări de active din portofoliu), Fondul Proprietatea este mai degrabă un fond de dezinvestiţii, decât de investiţii. Cum comentaţi?

Johan Meyer: Permiteţi-mi să lămuresc acest aspect: pot să vă spun cu certitudine că nu aceasta este strategia Fondului. Scopul nostru este să creăm valoare pentru acţionarii săi şi asta este exact ceea ce am făcut începând din 2010. Acţionarii Fondului Proprietatea beneficiază deja de peste 8 ani de pe urma eforturilor noastre şi vor continua să beneficieze. Ne-au dat un mandat clar, iar noi ne-am onorat obligaţia. Ne-am dovedit angajamentul pe termen lung faţă de România prin faptul că am listat Fondul atât la Bursa de Valori Bucureşti în 2011, cât şi la Bursa din Londra în 2015. Mergând înainte, vom continua să dedicăm resurse însemnate operaţiunilor noastre din România şi să ne concentrăm pe listări ale celor mai importante societăţi din portofoliul nostru.

Reporter: Care este stadiul demersului Fondului de a vinde deţinerea de 20% pe care o are la Hidroelectrica? Ce alte participaţii avute la companii mai doriţi să înstrăinaţi?

Johan Meyer: Putem să confirmăm că există interes de la diverşi investitori pentru Hidroelectrica, ceea ce este pe deplin justificat de interesul general tot mai mare pentru domeniul de activitate al companiei, precum şi de rezultatele excelente înregistrate de aceasta în ultimii ani. Totuşi, nu putem divulga detaliile discuţiilor pe care le avem.

După cum am anunţat, continuăm să evaluăm interesul investitorilor pentru diverse alte deţineri din portofoliu, inclusiv Salrom, Engie şi Enel.

Ar trebui totuşi menţionat că incertitudinea creată de frecventele modificări legislative şi de reglementare ameninţă orice investiţie în România, atât din surse locale, cât şi străine.

Reporter: Care sunt măsurile pe care doriţi să le implementaţi pentru a atinge obiectivul legat de discount­-ul de 15% dintre Valoarea Unitară a Activului Net şi preţul din piaţă a acţiunii FP?

Johan Meyer: De când am listat Fondul Proprietatea, am luat toate măsurile pe care le-am avut la dispoziţie pentru a reduce discount-ul faţă de VAN, cum ar fi derularea programelor de răscumpărare de acţiuni şi implementarea unei politici clare de distribuţii de numerar.

Totuşi, există aspecte care sunt dincolo de controlul nostru, care menţin discountul la un nivel mai mare decât ne-am dori. Important printre acestea este ritmul de dezvoltare al pieţei de capital din România, în principal din cauza lipsei de Oferte Publice Iniţiale care fuseseră promise de către Statul Român.

Ultima listare a unei întreprinderi de stat, Electrica, a avut loc în 2014. Mai multe listări la Bursa de la Bucureşti, în special din portofoliul FP, vor ajuta la reducerea discountului. În aceas­tă privinţă, Hidroelectrica ar fi un punct de cotitură pentru piaţa locală cât şi pentru Fondul Proprietatea.

Reporter: Ce părere aveţi despre forma propusă de guvern pentru Fondul Suveran de Investiţii?

Johan Meyer: În ceea ce priveşte Fondul Suveran de Investiţii, în momentul de faţă există doar un cadru foarte general. Persistă semne de întrebare cu privire la societăţile care vor fi incluse într-un asemenea fond, pe de o parte, iar pe de altă parte cu privire la obligaţiile esenţiale de transparenţă pe care un astfel de instrument ar trebui să le respecte.

Am fost dezamăgiţi să observăm că sugestiile noastre prezentate public privind structura unui fond suveran, în conformitate cu Principiile Santiago, aşa cum au fost agreate de International Working Group of Sovereign Wealth Funds, nu au fost luate în considerare, iar decizia aprobată de guvern nu oferă nicio garanţie că un asemenea fond suveran va rămâne ferit de practici potenţial corupte şi decizii abuzive ca urmare a amestecului politic.

Fondul Proprietatea este îngrijorat de posibilitatea ca societăţile din portofoliul unui asemenea fond să fie exceptate de la principiile de guvernanţă corporativă stabilite prin OUG 109/2011, ceea ce înseamnă că întreprinderile nu vor mai avea obligaţia de a selecta un management profesionist şi de a fi transparente în relaţia cu publicul, acţionarii minoritari şi Ministerul Finanţelor Publice.

Pe scurt, putem concluziona că, dacă nu se bazează pe guvernanţă corporativă şi reguli temeinice de transparenţă, un fond suveran va face cu siguranţă mai mult rău decât bine, riscând să risipească active în valoare de miliarde de euro aparţinând tuturor românilor.

Reporter: Ce intenţionaţi să propuneţi acţionarilor în acest an cu privire la distribuţia de dividende? Dar în ceea ce priveşte programele de răscumpărare?

Johan Meyer: Acţionarii Fondului Proprietatea au aprobat al 10-lea program de răscumpărare de acţiuni pentru 750 milioane de titluri, care urmează să fie executat pe parcursul anului 2019.

La un discount de 30% faţă de VAN, răscumpărarea acţiunilor generează un randament de aproape 50% pentru acţionari. Dacă discountul este mai mic, de exemplu între 15 şi 20%, ar avea mai mult sens să facem investiţii pe piaţa de capital din România, întrucât ar putea genera randamente mai bune decât răscumpărarea propriilor acţiuni. În această ecuaţie, este esenţial pentru noi să ne aflăm într-o poziţie în care discountul faţă de VAN este redus într-un mod sustenabil. Într-o mare măsură, acest lucru depinde de factori externi, dintre care important este crearea de către autorităţi a unui mediu stabil şi predictibil, unde investitorii pot aduce fonduri fără teama că regulile jocului se pot schimba dintr-un capriciu, punând în pericol valoarea şi potenţialele randamente ale investiţiei.

Reporter: Ce şanse credeţi că are piaţa noastră de capital să intre în categoria celor emergente?

Johan Meyer: Având în vedere numărul mai mare de politici economice şi decizii fiscale care afectează negativ piaţa de capital şi mediul de afaceri din România, alături de lipsa - foarte dezamăgitoare - de listări semnificative, şansele ca piaţa de capital să fie promovată la statutul de piaţă emergentă par foarte îndepărtate.

Dezvoltarea pieţei de capital şi promovarea statutului sunt critice pentru creşterea intrărilor de capital ale investitorilor străini, pentru că acum aceştia sunt limitaţi de numărul redus de opţiuni pe piaţa de capital locală.

Pe de altă parte, o lichiditate mai bună pe piaţă şi o diversitate mai mare a societăţilor listate sunt condiţii absolut necesare pentru a-i încuraja pe investitori să aducă mai mulţi bani pe piaţa de capital din România.

Un cadru legislativ şi de reglementare previzibil şi stabil este, la rândul său, de mare importanţă, iar stabilitatea a lipsit în ultimii ani şi mai ales în ultimele luni, astfel încât şansele unei promovări la statutul de piaţă emergentă sunt extrem de reduse în 2019.

Reporter: Ce aşteptări aveţi de la noua conducere a Autorităţii de Supravegehere Financiară?

Johan Meyer: Ne aşteptăm să avem o relaţie profesională, în continuare, aşa cum am avut în ultimii ani.

Reporter: Vă mulţumesc!