SIF-URILE ŞI FONDUL PROPRIETATEA / MIHAI FERCALĂ, SIF TRANSILVANIA: "Eliminarea pragului de deţinere trebuie să rămână apanajul acţionarilor SIF-urilor"

Reporter: După un an 2017 foarte bun pentru SIF-uri la Bursa de Valori Bucureşti, în 2018, societăţile de inves­tiţii financiare au avut un parcurs diferit, toate cele cinci SIF-uri consemnând scăderi ale cotaţiilor şi înregistrând, în toate cazurile, cu tot cu dividende, randamente negative. În ceea ce priveşte SIF Transilvania, randamentul total a fost de circa - 7%. Care ar fi, în opinia dumneavoastră, motivele parcursului din 2018 al cotaţiilor SIF-urilor în general şi al SIF Transilvania (SIF3) în special?

Mihai Fercală: Parcursul fiecărui emitent listat la Bursa de Valori Bucureşti este diferit de la an la an şi chiar în perioadele bune, de creştere economică, putem să ne uităm la dinamica indicilor şi vedem zona de interes a inves­titorilor. Aceştia şi-au îndreptat mai mult atenţia către societăţile din domeniul energetic pe care şi în acest an le-au considerat mai atractive din pers­pectiva dividendelor acordate. Dividendul special a fost un element care a polarizat atenţia iar memorandumul Guvernului prin care companiile din portofoliul statului trebuie să aloce către acţionari, sub formă de dividende, cel puţin 90% din profitul anului anterior a definit zona de interes a investitorilor. SIF-urile pot atrage atenţia investitorilor în continuare prin rezultate anuale foarte bune cât şi prin programe de remunerare a acţionarilor care să nu se limiteze doar la distribuţia de dividende.

La finalul anului, după măsurile legislative anunţate de Guvern, piaţa românească a suferit o corecţie majoră, în timp ce SIF-urile au rămas la valori relativ constante. Dacă ne uităm la companiile financiare sau energetice, acestea s-au corectat cu procente semnificative faţă de începutul de an în timp ce SIF-urile, cu mici excepţii, au rămas constante faţă de începutul lui 2018, fapt ce confirmă soliditatea acestor companii. SIF-urile sunt componente importante de portofoliu pentru investitorii pe termen lung.

Reporter: Ce modificări semnificative au apărut în portofoliul SIF Transilvania în 2018 şi ce intenţionaţi pentru acest an? Care sunt domeniile de interes pentru investiţii sau dezinvestiţii?

Mihai Fercală: În anul 2018, SIF Transilvania a desfăşurat activităţi de repoziţionare, restructurare şi consolidare a portofoliului de acţiuni, în conformitate cu "Orientările strategice pentru perioada 2017-2021" adoptate de acţionari în Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor din aprilie 2017, scopul acestor activităţi fiind asigurarea dezvoltării sustenabile şi durabile a activităţii societăţii.

Prin managementul activ al portofoliului s-a reuşit atingerea şi depăşirea indicatorilor şi obiectivelor de performanţă stabilite prin BVC/2018. Fructificarea oportunităţilor oferite de piaţă a condus la creşterea cu circa 47,36%, comparativ cu anul precendent, a veniturilor din dividende şi returnări de capital.

În cadrul operaţiunilor de pe piaţa de capital, au fost consolidate deţinerile în sectorul energie (ceea ce a condus la o creştere semnificativă a veniturilor din dividende) şi cel bancar. De asemenea, au fost fructificate oportunităţi de exit din societăţi din sectoarele financiar, industrie şi turism.

Efectul aplicării politicilor de restructurare a portofoliului în 2018 s-a concretizat şi în reducerea numărului de participaţii din portofoliul de acţiuni al SIF Transilvania, de la 111 la începutul anului, la 100 la data de 31 decembrie 2018.

Efectul integrat al acestor acţiuni se concretizează în creşterea performanţelor SIF Transilvania, prin creşterea veniturilor din dividende, consolidarea valorii juste a portofoliului, optimizarea distribuţiei portofoliului pe sectoare de activitate şi reducerea numărului de societăţi din portofoliu.

Ne-am propus să continuăm eficientizarea portofoliului în conformitate cu orientările strategice aprobate de către acţionarii societăţii.

În ceea ce priveşte interesul pentru investiţii, suntem orientaţi în politica de investiţii către sectoarele favorizate de ciclul economic actual. SIF Transilvania va continua echilibrarea structurală a portofoliului din punct de vedere sectorial şi al claselor de active. Fundamentarea, conţinutul şi execuţia programelor investiţionale vizează achiziţia de titluri cotate cu lichiditate ridicată şi politici atractive de dividend, dezvoltarea activităţilor cu caracter speculativ şi diversificarea investiţională.

Reporter: Ce intenţionaţi să propuneţi acţionarilor în acest an privind dividendele? Dar în ceea ce priveşte programele de răscumpărare?

Mihai Fercală: Suntem în perioada de întocmire a situaţiilor financiare aferente exerciţiului financiar 2018. Deciziile privind distribuirea dividendelor şi derularea de programe de răs­cumpărare de acţiuni se vor lua de acţionari în şedinţele AGOA/AGEA, pe baza propunerilor făcute de structurile de conducere - în concordanţă cu strategiile şi politicile de remunerare a acţionarilor.

Reporter: Cum evaluaţi impactul programului de răscumpărare de acţiuni derulat de SIF Transilvania care s-a încheiat în luna august a anului trecut?

Mihai Fercală: Prin promovarea programelor de răscumpărare, managementul SIF Transilvania transmite un semnal ferm şi pozitiv privind încrederea în potenţialul de creştere şi dezvoltare al societăţii.

Primul program de răscumpărare iniţiat de noi a fost un exerciţiu de a testa impactul asupra evoluţiei acţiunilor SIF Transilvania; de la data demarării procesului de răscumpărare până la finalizarea acestuia au fost achiziţionate din piaţă un număr total de 21.842.867 acţiuni aprobat pentru a fi răscumpărate.

Ne dorim programe mai consistente de răscumpărare acţiuni astfel încât să obţinem un rezultat mai bun pentru acţionari. Prin dimensiunea lor şi modul de implementare, programele de răscumpărare contribuie la îmbunătăţirea lichidităţii acţiunilor SIF Transilvania pe segmentul principal al pieţei reglementate.

Un alt efect pozitiv l-a reprezentat şi diminuarea volatilităţilor excesive determinate de conjuncturi speciale de piaţă şi susţinerea cursului acţiunii SIF Transilvania pe termen mediu.

Reporter: În 2018, societatea de investiţii financiare pe care o conduceţi nu a reuşit să finalizeze operaţiunea de consolidare a valorii nominale a acţiunilor, de la 0,1 lei la 5 lei şi reducerea numărului de acţiuni. De ce doriţi consolidarea valorii nominale a acţiunilor? Veţi continua demersurile în acest sens?

Mihai Fercală: Este adevărat că în cursul anului 2018 acţionarii au aprobat operaţiunea de consolidare a valorii nominale a acţiunilor emise de societatea noastră dar, după cum bine ştiţi, finalizarea operaţiunii a fost împiedicată prin contestarea hotărârii AGEA de către un acţionar.

Pentru a propune aprobarea operaţiunii de consolidare a valorii nominale a acţiunilor au fost avute în vedere două aspecte importante.

Primul aspect a fost legat de variantele incipiente ale viitoarei legi FIA, în al cărui text se prevede că valoarea nominală minimă a unei acţiuni este de 5 lei.

Pe de altă parte, indiferent de opţiunea legiuitorului privind caracteristicile valorilor mobiliare emise de FIA, s-a avut în vedere că aprecierea valorii nominale prin reducerea numărului acţiunilor conduce în general la creşterea preţului de tranzacţionare a acţiunilor.

Consolidarea valorii nominale conduce, pe de-o parte, la reducerea numărului acţiunilor şi a numărului acţionarilor cu efecte asupra celor care au deţineri mai mici de 50 de acţiuni, nivel inferior celui necesar pentru dobândirea unei acţiuni consolidate şi care nu vor opta pentru efectuarea unor aporturi suplimentare iar, pe de altă parte, la concentrarea acţionariatului, cu impact asupra diminuării cheltuielilor societăţii din punct de vedere al taxelor anuale pe care le are societatea de achitat în calitate de emitent.

Operaţiunea poate avea şi un impact potenţial pozitiv asupra preţului de piaţă a acţiunilor şi a interesului investitorilor pentru emitent.

Procedura de consolidare a valorii nominale a acţiunilor emise de către SIF Transilvania, viza un număr de aproximativ 6.500.000 de acţionari prin raportare la informaţiile disponibile pentru data de referinţă stabilită pentru adunarea generală care a aprobat consolidarea. În categoria acţionarilor vizaţi sunt cuprinşi cei care deţin un număr de acţiuni mai mic de 50 de acţiuni şi deţinerile acestora din capitalul social al SIF Transilvania.

Analiza operaţiunii de consolidare se va face în contextul implementării legii privind organizarea şi funcţionarea fondurilor de investiţii alternative.

Reporter: Ce impact credeţi că vor avea asupra activităţii SIF Transilvania măsurile cuprinse în Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2018?

Mihai Fercală: Analiza preliminară a prevederilor OUG 114/2018 a condus la o serie de posibile implicaţii asupra portofoliului SIF Transilvania, astfel

- Implicaţii asupra subportofoliului "Financiar" al SIF Transilvania

Achitarea de către instituţiile de credit a unei taxe trimestriale determinată procentual asupra valorii activelor financiare, în cazul în care media trimestrială a ROBOR la 3 luni şi ROBOR la 6 luni depăşeste pragul de referinţă de 2%, va conduce în mod evident la afectarea rezultatului perioadei, ceea ce va determina o reducere a componentei distribuibile acţionarilor sub formă de dividende. De asemenea, potrivit afirmaţiilor unanime ale conducătorilor instituţiilor financiare din România, instituirea acestei taxe pe activele financiare va determina scăderea investiţiilor, cu un impact negativ posibil asupra rezultatelor viitoare şi eventual cu deprecierea valorii capitalizării bursiere a acestor emitenţi.

- Implicaţii asupra subportofoliului "Energie" al SIF Transilvania

Introducerea taxei de 2% din cifra de afaceri pe seama activităţilor licenţiate de ANRE realizată de către societăţile care produc energie electrică, precum şi plafonarea preţului de vânzare a gazelor naturale la 68 lei/MWh către clienţii casnici, sunt prevederi de natură să influenţeze negativ valoarea cifrei de afaceri a emitenţilor din acest domeniu, cu impact ulterior negativ în ceea ce priveşte rezultatul exerciţiului (şi în consecinţă distribuirea de dividende mai mici către acţionari).

Prevederea din OUG 114/2018 care legiferează practic distribuirea ca dividende suplimentare a 35% din sumele existente în categoria "Alte rezerve" (coroborat însă cu nivelul lichidităţilor şi al investiţiilor pe termen scurt neangajate la 31 decembrie 2018) poate influenţa pozitiv bugetul de venituri şi cheltuieli al SIF Transilvania în anul 2019, dacă se va aproba totodată şi distribuirea profitului net aferent exerciţiului financiar 2018 la acelaşi nivel minim (90%) ca în anul precedent.

- Implicatii asupra subportofoliului "Turism" al SIF Transilvania

Dat fiind că SIF Transilvania este acţionar majoritar la o serie de emitenţi care prestează şi servicii balneare, potrivit prevederilor OUG 114/2018 acestea ar putea fi eligibile în a primi cofinanţare de până la 200.000 euro pentru investiţii în domeniul balnear. Apreciem totuşi, că finalizarea unor astfel de demersuri, precum şi efectele de impact asupra rezultatului exerciţiului şi pe cale de consecinţă asupra BVC al SIF Transilvania s-ar putea cuantifica cel mai devreme începând cu exerciţiul financiar 2020.

Cuantificarea efectivă a impactului aplicarii OUG 114/2018 asupra portofoliului SIF Transilvania se va putea face ulterior publicării normelor de aplicare a ordonanţei şi a studierii efective a reacţiilor pieţei.

Reporter: În luna decembrie a anului trecut, Ministerul Finanţelor Publice a lansat în dezbatere publică proiectul Legii privind reglementarea Fondurilor de Investiţii Alternative (FIA) şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Potrivit prevederilor incluse în proiect, printre altele, este eliminată limita de deţinere de 5% la SIF-uri. Care este punctul dumneavoastră de vedere privind acest aspect? În situaţia în care va fi aprobat de Parlament, care ar fi, în opinia dumneavoastră, principalele avantaje aduse de măsurile incluse în proiect? Dar dezavantaje?

Mihai Fercală: Faţă de prevederile proiectului legii FIA, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, proiect în cadrul căruia una dintre prevederi este cea de abrogare a art. 2861 din Legea nr. 297/2004, arătăm că în momentul în care cele cinci Fonduri ale Proprietăţii Private (FPP) s-au transformat în Societăţi de Investiţii Financiare, în cadrul primelor adunări generale extraordinare ale acţionarilor SIF s-a fixat pragul de deţinere la 0,1%, prag înscris în actele constitutive ale SIF-urilor.

În cursul anului 2005, pragul statutar de deţinere a fost ridicat prin efectul legii la 1%, iar în anul 2012 a fost stabilit la 5%.

Având în vedere modul de constituire, scopul şi evoluţia acestei categorii de emitenţi, apreciem că modificarea actelor constitutive, chiar şi în partea referitoare la pragul maxim de deţinere, trebuie să rămână apanajul acţionarilor, singurii care îl pot modifica sau elimina prin votul lor în cadrul adunării generale a acţionarilor.

Altfel spus, modificarea pragului de deţinere la societăţile de investiţii financiare prin acte de natură administrativă, fără considerarea modului de constituire a acestor societăţi, fără considerarea acţionariatului şi structurii acestuia (circa 6-7 milioane de acţionari la fiecare societate de investiţii financiare) nu face decât să contravină interesului societar, interesului acţionarilor acestor societăţi de investiţii financiare, în deplină contradicţie cu principiile şi legile de funcţionare a societăţilor în general şi de funcţionare a pieţei de capital în special.

Vehicularea falsei probleme a "barierei" pe care o reprezintă pragul de 5% la SIF-uri a fost şi este făcută de persoane şi cercuri care nu au înţeles şi nu înţeleg principiile de funcţionare a economiei de piaţă dar, din motive pe care nu le cunoaştem, fac toate eforturile de a le încălca. Posibilele concentrări ale acţionariatului SIF-urilor nu vor contribui cu nimic la creşterea performanţei acestora şi vor afecta negativ lichiditatea pe termen lung a acţiunilor acestor societăţi, contrar interesului dezvoltării pieţei de capital româneşti.

Reporter: Ce aşteptări aveţi de la noua conducere a Autorităţii de Supraveghere Financiară?

Mihai Fercală: Complexitatea problemelor pieţei de capital impun o activitate comună, proactivă a tuturor actorilor acesteia. Suntem convinşi că toţi cei implicaţi în soluţionarea şi optimizarea problemelor pieţei (autorităţi, operatori, emitenţi) vor găsi resorturile unei colaborări constructive în acest sens.

Reporter: Ce şanse are, în opinia dumneavoastră, piaţa de capital din ţara noastră de a intra în categoria celor emergente, în acest an?

Mihai Fercală: Nu credem că există şanse reale ca piaţa de capital românească să intre în rândul pieţelor emergente în 2019. Atât timp cât nu se găsesc soluţii de creştere a lichidităţii pe piaţa noastră de capital şi nu se fac paşi concreţi de înfiinţare a pieţei de derivate (în condiţiile în care aceasta a funcţionat la Bursa din Sibiu, iar Bursa de Valori Bucureşti (BVB) nu a făcut niciun demers de autorizare a acesteia în cadrul BVB - chiar şi la nivelul pieţei de derivate ce a funcţionat la Sibiu) termenul de upgradare a pieţei de capital româneşti se îndepărtează accelerat. Upgradarea pieţei româneşti se va face rapid, la momentul când declaraţiile şi justificările vor fi înlocuite de fapte şi rezultate concrete.

Reporter: Ce părere aveţi despre perspectiva lansării pieţei derivatelor la Bucureşti? Ce impact ar putea avea asupra societăţii pe care o conduceţi existenţa unui instrument derivat, de pildă un contract futures, având drept activ suport acţiunea SIF Transilvania?

Mihai Fercală: Rămâne în responsabilitatea structurilor de conducere ale Bursei de Valori Bucureşti să urgenteze crearea pieţei de derivate la Bucureşti în condiţiile în care, ulterior absorbţiei Busei din Sibiu, crearea pieţei de derivate româneşti nu a reprezentat o prioritate a BVB, contrar intereselor pieţei de capital româneşti (în condiţiile în care la Bursa din Sibiu funcţiona piaţa de derivate). Apreciem că centrarea actuală a BVB pe înfiinţarea unei Contrapărţi Centrale româneşti este o iniţiativă lăudabilă (dar să nu uităm că au avut această iniţiativă şi acum cinci ani şi nu s-a materializat nimic), dar înfiinţarea pieţei de derivate la Bucureşti nu trebuie să fie temporizată (pentru a câta oară?) de actuala structură de conducere a BVB.

Apreciem că Bursa de Valori Bucureşti are şi trebuie să aibă capacitatea de a dezvolta două proiecte simultan (şi nu succesiv) care să ofere o alternativă viabilă înfiinţării cât mai rapide a pieţei de derivate în România, astfel:

- înfiinţarea pieţei de derivate cu utilizarea unei Contrapărţi Centrale româneşti;

- în paralel cu demersurile de înfiinţare a Contrapărţii Centrale româneşti, să se facă urgent demersurile de înfiinţare a pieţei de derivate cu utilizarea temporară a unei Contrapărţi Centrale externe (aşa cum a fost şi a funcţionat piaţa de derivate de la Sibiu) până când va intra în funcţiune contrapartea românească; acest demers este cu atât mai important cu cât există riscul ca termenul de înfiinţare şi funcţionare a Contrapărţii Centrale româneşti să se prelungească o perioadă lungă de timp.

Privind instrumentele derivate, exis­tenţa acestora va genera o volatilitate mai redusă pe emitenţii listaţi la BVB, nu vor mai fi situaţii de lichidare a unor poziţii din portofolii şi depreciere accelerată a unor cotaţii în cazul unor situaţii nefavorabile de piaţă, va fi redus riscul de lichiditate.

Reporter: Vă mulţumesc!