Reprezentanţii principalelor confederaţii sindicale au cerut ieri, Guvernului, să revină asupra deciziei luate în luna martie, prin care a renunţat la publicarea trimestrială a valorii coşului minim de consum.
Printr-o ordonanţă de urgenţă care nu avea drept obiect coşul minim de consum, ci reorganizarea Guvernului, Executivul a abrogat, în 23 martie, art. 2 al OUG 217/2000 care prevedea publicarea trimestrială, prin Hotărîre de Guvern, a valorii coşului minim de consum.
"Coşul minim de consum constituie unul din puţinele instrumente care evaluează structura consumului, necesităţile minime ale unei familii, fiind în acelaşi timp un mijloc de măsurare a sărăciei, cel mai puţin expus intereselor manifestate de cei ce fac evaluări în acest domeniu", susţine Petru Dandea, vicepreşedinte al CNS Cartel Alfa.
Coşul minim a fost introdus în anul 2000, ca să asigure o fundamentare mai judicioasă a politicilor salariale şi a cuantumului altor drepturi de asigurări sociale, şi, totodată, mai puţin expusă ciclurilor politice.
Potrivit sindicaliştilor, valoarea coşului minim a fost de 6.057.000 lei în luna aprilie. "Dacă Guvernul ar fi respectat o corelaţie între valoarea coşului minim de consm şi numărul mediu de persoane salariate într-o familie, salariul minim net ar fi trebuit să fie de 3,8 milioane de lei, nu de 2,4 milioane - cît este în prezent", a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical. Domnia sa a menţionat că deţine informaţii potrivit cărora Finanţele vor lua în calcul, la construcţia bugetului pe 2005, un salariu minim brut de 3,2 milioane de lei. "Ne punem întrebarea de unde poate premierul să dubleze salariul minim anul viitor", susţine liderul sindical.
Dumitru Costin a mai afirmat că, în anul 2000, cînd a fost adoptată structura coşului minim de consum, cheltuielile aferente utilităţilor, respectiv energie electrică, termică şi gaze, reprezentau aproximativ 13% din valoarea totală a acestuia. După doi ani, în care au fost aplicate majorări ale preţurilor pentru cele trei tipuri de utilităţi, la sfîrşitul anului 2002, aproximativ 18% din bugetul unei familii, în medie, era destinat acoperirii cheltuielilor cu utilităţile.
Sindicaliştii sînt decişi să treacă la acţiuni de protest, unindu-şi forţele la nivel naţional. Totodată, ei au hotărît să ceară comisarului european pentru muncă o întîlnire, la Bucureşti, pentru a discuta mecanismele dialogului tripartit în România, apreciind că Guvernul "mimează" acest dialog.