Nu este o fericire ruperea acordului cu Fondul Monetar Internaţional. De fapt, este o eşuare a negocierilor, el fiind valabil pînă în iunie 2006, a declarat ieri Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical, citat de Rompres.
BNS este confederaţia sindicală ce a acţionat, cu ani în urmă, FMI în judecată, la New York, pentru măsurile antisociale pe care le impunea la încheierea acordurilor, au reamintit liderii sindicali.
"Deficitul bugetar, îngheţarea salariilor sunt doar cîteva din impunerile pe care nu le putem accepta. Nu poţi vorbi de creştere economică pe deficit zero şi buget excedentar. Din acest punct de vedere, poziţia Guvernului a fost corectă. FMI a avut de-a face pînă acum numai cu spinări îndoite la Ministerul Finanţelor Publice. De aceea, reprezentanţii FMI la Bucureşti s-au înfuriat. Nici nu putem fi entuziasmaţi. Acum trebuie ca împreună cu membrii Guvernului să ne aşezăm la masa negocierilor şi să rediscutăm indicatorii care au stat la baza proiecţiei bugetare pentru anul 2006 şi aici suntem de acord cu reprezentanţii FMI. Şi noi vrem să ştim cum s-au calculat veniturile la buget, rata inflaţiei, cheltuielile. Important este ca acum să stabilim împreună cu partenerii sociali ce este bun şi ce nu din proiecţia bugetară şi să corectăm ce este de corectat astfel încît FMI să nu ne atragă atenţia în primăvară că acum a avut dreptate", susţine liderul BNS.
În opinia preşedintelui Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România, Iacob Baciu, ruperea acordului cu FMI este o problemă normală. "De la început FMI ne-a impus condiţii sociale insuportabile pentru cetăţeanul romîn, pentru salariaţi. Au impus restructurări în zone unde nu s-a putut face reconversie profesională şi nici nu s-au creat noi locuri de muncă, fapt ce a dus la numeroase tensiuni sociale. Cred că este un lucru bun întreruperea relaţiilor cu FMI", susţine liderul CSDR.
Întreruperea acordului cu FMI este o măsură responsabilă a Guvernului, consideră Bogdan Iuliu Hossu, preşedintele CNS Cartel Alfa. România era singura ţară care mai avea un acord stand-by cu FMI. Deci, noi ne-am îndepărtat de un asemenea acord şi ne-am asumat responsabilitatea. Nu credem că solicitările de măsuri impuse de FMI precum inflaţie zero, îngheţarea salariilor bugetarilor, excedent bugetar sunt măsuri ce pot duce la îmbunătăţirea situaţiei economice şi sociale a ţării. În acest context, credem că FMI s-a îndepărtat mult de obiectivele sale. Şi cred că devenise o piedică pentru o ţară ca Romînia care este în tranziţie şi acum are mare nevoie de a atrage fonduri pentru dezvoltare, de a crea parteneriate publice. Ori cu un buget restricţional nu se pot realiza aceste obiective. Înţelegem că supravegherea FMI însemna, în principal, supravegherea fondurilor de a nu ajunge în zona corupţiei, dar nu înţelegem de ce se manifestă în această manieră acum, cînd Guvernul doreşte să ia măsuri responsabile de dezvoltare economică şi socială a ţării. Nu înţelegem de ce FMI, prin măsurile impuse în proiectul de acord, dorea să blocheze dezvoltarea României", a spus preşedintele CNS Cartel Alfa.