După încheierea privatizării celor mai mari bănci de la noi - BCR şi a Casei de Economii şi Consemnaţiuni - sistemul bancar va traversa o nouă perioadă de achiziţii şi fuziuni.
Nicolae Dănilă, preşedintele executiv al BCR, consideră că sistemul bancar îşi va schimba complet fizionomia după privatizarea BCR şi CEC. În afara băncilor mari - universale - pe piaţă vor exista bănci specializate şi de nişă alături de instituţii de credit. Următorul pas pe care îl va face sistemul nostru bancar, în contextul integrării în Uniunea Europeană, va fi adoptarea sistemului de raportare financiară Basel II. Domnul Dănilă este de părere că vom asista la restructurarea sistemului bancar pe de o parte şi, pe de altă parte, modificările din sistem vor fi dictate de jucătorii de pe pieţele externe şi mişcările lor din afara ţării noastre. Restructurarea organică se va materializa într-un val de fuziuni şi dezvoltarea unor parteneriate strategice atît între bănci româneşti, cît şi între bănci de la noi şi din străinătate.
Sînt analişti care consideră că cele nouă bănci care s-au înscris în cursa pentru BCR au făcut-o şi ca să ia pulsul pieţei de la noi, ştiind încă de la început că doar una dintre ele va cîştiga.
Unele dintre băncile care au vrut BCR vor avea o abordare agresivă la nivelul sistemului nostru bancar şi prin deschiderea de sucursale şi birouri fie chiar prin preluări ostile, consideră sursele citate.
Alinierea ţării noastre la standardele Uniunii Europene va însemna un management al riscului mai bun şi o calitate a serviciilor crescută. În prezent, sistemul bancar se confruntă cu unele constrîngeri care pot genera avantaje băncilor străine, este de părere domnul Dănilă.
Gradul de bancarizare a sistemului nostru se menţine redus în ciuda creşterilor impresionante din ultimii ani, apreciază Nicolae Dănilă, care estimează că la finele anului viitor activele bancare ar trebui să se ridice la 50% din PIB iar creditele neguvernamentale să reprezinte 26% din PIB.
Creditele corporate nu au atins nivelul aşteptat, consideră domnul Dănilă adăugînd că, în ciuda creşterilor accelerate, nici creditul de retail nu a ajuns decît la 5% din PIB la finele anului trecut. Pînă la sfîrşitul anului viitor, împrumuturile către persoanele fizice vor ajunge la 10% din PIB, estimează preşedintele executiv al BCR.
La rîndul său, Andreas Maragkoudakis, director general "Banca Românească" estimează că vom asista la consolidarea sistemului bancar în fruntea căruia se vor găsi patru-cinci bănci universale. Companiile de leasing vor face şi ele o concurenţă din ce în ce mai puternică băncilor, considera domnul Maragkoudakis.
Steven van Groningen, preşedinte şi director general al "Raiffeisen Bank", consideră că România este aproape singura ţară din sud-estul Europei care are şansa să se dezvolte ca un punct nodal (central), de unde să fie dirijată activitatea din această parte a continentului.
Şansa ţării noastre este susţinută de masa critică la care a ajuns sistemul bancar, dar şi de populaţia numeroasă. Totuşi, există anumite condiţii pe care sistemul bancar trebuie să şi le asume în drumul său spre supremaţia regională, susţine domnul van Groningen.
Astfel, politicile monetare şi fiscale trebuie să fie predictibile, reglementările flexibile şi orientate spre piaţă, iar băncile mari trebuie să fie eficiente şi să ofere produse noi pe termene din ce în ce mai lungi.
Steven van Groningen: "Cred că în perioada următoare vom vedea o dezvoltare a creditului imobiliar, dar şi a cardurilor prin care băncile să dezvolte o relaţie pe termen lung cu clienţii. Faptul că la nivelul sistemului bancar, toată lumea economiseşte în lei şi vrea creditul în valută este o problemă care ar trebui să fie subiectul unui dialog între băncile comerciale şi BNR". Domnia sa explică: "Este greu ca bancă să opreşti creditarea în valută atît cît timp piaţa doreşte împrumuturi în valută pentru că astfel clienţii pot migra către alte bănci."
Eugen Rădulescu crede că în perioada următoare se vor dezvolta servicii financiare de cash-management.
Nicolae Dănilă: "Am dori să asistăm la o creştere a creditului atît retail, cît şi corporate, iar produse noi de tipul obligaţiunilor ipotecare şi obligaţiunilor municipale ar trebui să-şi facă apariţia pe piaţă susţinute şi de piaţa de capital".