Sistemul financiar global îşi reconfigurează arhitectura

Piaţa monetară a fost lovită de instabilitate, iar economia globală pluteşte în incertitudine în urma crizei declanşate de pandemia de coronavirus. Întreaga lume se luptă să se redeschidă în urma blocajelor cauzate de criza sanitară şi de ameninţarea unei recesiuni globale, iar probabilitatea reconfigurării arhitecturii sistemului monetar-financiar internaţional în perioada următoare, după terminarea crizei, este în creş­tere, consideră Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania. Domnia sa a precizat că se aşteaptă ca tranziţia să se facă spre moneda digital şi a subliniat că se poate prefigura un rol mult mai important al Chinei în arhitectura mondială post-pandemie.

De altfel, mişcările de pe piaţa monetară scot în evidenţă tot mai mult că banii par să nu se mai poarte, în schimb există un apetit tot mai mare al investitorilor pentru aur, considerat un metal de refugiu şi investiţie sigură în vremuri dificile, dar şi pentru moneda virtuală bitcoin.

În schimb, dolarul american începe să-şi piardă strălucirea, suferind, în ultimele săptămâni, scăderi şi atingând cel mai mic nivel, din ultimul an, odată ce preocupările cu privire la recuperarea economiei americane cresc, iar neînţelegerile comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii - SUA şi China se intensifică. Mulţi strategi estimează că acest trend de scădere a dolarului va continua, după cum arată o analiză Bloomberg. Aceasta arată că ratele reale negative din SUA, răspândirea neobosită a coronavirusului în America şi o amplificare a sentimentului de risc global au făcut investitorii să apese butonul de exit din planurile pe termen lung în dolari.

Şi moneda europeană plutea în incertitudine, însă odată cu acordul Uniunii Europene privind relansarea economică, aceasta a fost readusă pe linia de plutire. Uniunea Europeană a reuşit, astfel, că mute euro cu un pas mai aproape de a fi considerat un refugiu sigur pentru investitori. Fondul de 750 de miliarde de euro pe care l-au convenit liderii UE, săptămâna trecută, va face blocul mai stabil şi emiterea de obligaţiuni garantate în comun va stimula apelul la moneda unică în timp de stres. Dar mai sunt multe de făcut până euro va fi văzută monedă sigură, deşi, în teorie, euro este un refugiu ideal, conform analiştilor. Datoria combinată a celor 27 de membri ai UE valora 78% din PIB înainte de pandemie, mai mică decât cea a Statelor Unite sau Japoniei, potrivit Reuters. Regiunea are un excedent de cont curent, făcând-o mai puţin dependentă de creditorii străini. În plus, aproape o treime din plăţile globale implică euro. Deşi optimismul a fost evident, iar euro a crescut în raport cu dolarul imediat după încheierea acordului, investitorii nu par dispuşi să-şi plaseze banii în euro sau dolari.

În schimb, goana după aur, care a început odată cu declanşarea pandemiei de coronavirus continuă, iar preţul metalului galben creşte pe măsură ce rezervele sunt tot mai mici, iar temerile continuă să se aprofundeze.

Reapariţia puternică a coronavirusului şi impactul pe care noul virus l-ar putea avea asupra economiei globale au urcat ieri preţurile aurului la un nivel record, investitorii grăbindu-se să găsească un adăpost. Astfel, metalul galben a atins, luni, valoarea de 1.944 dolari pe uncie, bătând recordul anterior de 1.921 dolari stabilit în 2011. Aurul a câştigat în acest an un avans de aproximativ 27%. Argintul a avut şi el un impuls, urcând cu peste 6% pentru a atinge 24,21 dolari uncie, eclipsând valoarea record pe ultimii şapte ani înregistrată joi.

"Aurul este beneficiarul clar al cererii de refugiu sigur", a declarat Stephen Innes, strategul principal al pieţelor globale la AxiCorp, într-o notă de cercetare, citat de CNN. Şi este posibil ca recordurile înregistrate să nu se oprească aici. Analiştii UBS se aşteaptă ca aurul să ajungă la 2.000 de dolari pe uncie înainte de sfârşitul anului, determinat de o rată a dobânzii scăzută a SUA, un dolar mai slab şi tensiunea dintre Statele Unite şi China.

Principalul motor în spatele creşterii aurului a fost scăderea randamentelor la obligaţiunile guvernamentale americane, ceea ce reflectă probabilitatea ca Federal Reserv să fie obligată să menţină ratele dobânzilor mai mici pentru o perioadă prelungită de timp pentru a susţine redresarea economică, potrivit lui Hussein Sayed, strategul principal al pieţei la FXTM, citat de CNN.

Pe lângă aur, investitorii pare că au prins încredere şi în monede virtuale. Ieri, bitcoin a trecut de pragul de 10.000 de dolari pe unitate, pentru prima oară de la începutul lunii iunie, după ce timp de mai multe sătămâni a evoluat într-o marjă strânsă şi, potrivit specialiştilor, devine pentru investitori "aurul digital". Totuşi, monedei virtuale îi lipseşte maturitatea, potrivit mai multor investitori şi analişti intervievaţi de CoinDesk, şi, în plus, este recunoscută pentru volatilitatea sa ridicată.

Dacă piaţa aurului, în jur de 10 trilioane de dolari, are suficientă adâncime şi lichiditate pentru a absorbi mari fluxuri legate de acoperire sau de refugiu, capitalizarea de piaţă a bitcoin este relativ primitoare, la 189 miliarde de dolari.

"Aurul este ca un tanc, în timp ce bitcoin este mai mult ca o barcă rapidă", a declarat Gavin Smith, CEO al fondului de acoperire a criptomonedelor Panxora, potrivit Coindesk, adăugând: "Cu toate acestea, peste trei-cinci ani, veţi vedea traiectoria ambelor şi veţi spune că ambele au fost un joc al inflaţiei".

• Probabilitatea tranziţiei spre moneda digitală, în creştere

Dezbaterile pe tema reconfigurării arhitecturii sistemului monetar-financiar internaţional s-au înmulţit pe fondul intensificării divergenţelor şi incongruenţelor între principalele blocuri economice ale lumii, după incidenţa Marii Recesiuni din 2008-2009, cea mai severă criză economico-financiară mondială de după Al Doilea Război Mondial, potrivit lui Andrei Rădulescu.

Economistul precizează: "În acest context se menţionează proiectele de implementare a «criptomonedelor stabile» («stable coin») lansate de Fondul Monetar Internaţional, G7, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană la finalul ciclului economic post-criză (cel mai lung din istoria economiei SUA, prima economie a lumii, cu un PIB nominal de peste 21 trilioane USD în 2019)".

Acesta a adăugat că incidenţa pandemiei, un şoc fără precedent în economia mondială postbelică, a adus din nou în prim plan disfuncţionalităţile din sfera arhitecturii monetar-financiare internaţionale, aspect reflectat şi de creşterea semnificativă a cotaţiilor internaţionale la aur în ultimele săptămâni spre maximele istorice.

Andrei Rădulescu mai adaugă: "În primul rând, ponderea yuan-ului în coşul DST (drepturi speciale de tragere de la FMI - n.r.) este foarte mică, cu toate că PIB-ul nominal al Chinei a depăşit nivelul din Zona Euro anul trecut, iar decalajul faţă de SUA se diminuează de la un an la altul. Având în vedere evoluţiile macro-financiare din ultimii ani este ridicată probabilitatea ca FMI să majoreze ponderea monedei Chinei în coşul DST la următoarea revizuire (în mod normal până la finalul anului curent). În al doilea rând, în ultimii ani a crescut ponderea dolarului american în totalul rezervelor internaţionale, spre aproximativ 57,9% în T1 2020, cu toate că ponderea PIB-ului SUA în economia mondială a înregistrat o tendinţă descendentă în ultimele decenii, iar datoria publică a SUA a crescut an de an, spre niveluri record. De asemenea, ponderea EUR în rezervele internaţionale este de aproximativ 10 ori mai ridicată comparativ cu cea a yuan-ului, deşi în 2019 PIB-ul Chinei a depăşit PIB-ul Zonei Euro (în termeni nominali, exprimat în dolari SUA). Nu în ultimul rând, pe parcursul ultimilor ani (ciclul economic post-criză) am asistat la persistenţa confruntării valutare dintre principalele blocuri economice ale lumii, pe fondul implementării de măsuri relaxate fără precedent pentru susţinerea ritmului de creştere economică".

Macroeconomistul subliniază, de asemenea, faptul că după incidenţa pandemiei de coronavirus marile blocuri economice ale lumii au implementat noi măsuri (fără precedent) de relaxare, inclusiv programe monetare neconvenţionale de peste 6 trilioane USD şi planuri fiscal-bugetare şi de venituri de peste 10 trilioane USD.

"Disfuncţionalităţile din sfera sistemului monetar-financiar internaţional au determinat China şi Japonia să reducă expunerea pe titluri de datorie publică din SUA în ultimii ani. În acest context, considerăm că este în creştere probabilitatea reconfigurării arhitecturii sistemului monetar-financiar internaţional în perioada următoare (după terminarea crizei sanitare) şi tranziţia spre moneda digitală. Fondul şi forma viitorului sistem monetar-financiar internaţional vor fi negociate de liderii principalelor economii ale lumii, însă se poate prefigura un rol mult mai important al Chinei în arhitectura mondială post-pandemie", spune economistul de la Banca Transilvania.

Amintim că la mijlocul acestei luni, Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei (BoE), a declarat că banca centrală dezbate intern posibilitatea creării unei monede digitale. Bailey spunea că, în prezent, banca centrală derulează o serie de cercetări pe subiectul unei monede digitale administrate de Banca Angliei. Conform acestuia, implicaţiile acestui "subiect foarte important" s-ar resfrânge asupra "naturii plăţilor şi societăţii", iar posibilitatea unui sistem monetar digital ar putea deveni se poate de reală în termen de câţiva ani.

"Cercetăm întrebarea dacă ar trebui să creăm o monedă digitală (emisă de) Banca Angliei. Vom continua să cercetăm din moment ce are într-adevăr implicaţii masive asupra naturii plăţilor şi societăţii. (...) Cred că în termeni de câţiva ani ne vom îndrepta către o formă sau alta de monedă digitală", a spus Bailey într-o video-conferinţă.

Afirmaţiile lui Bailey au venit astfel într-o perioadă în care tot mai multe bănci centrale au început să lucreze coordonat (dar mai degrabă pentru implementare la nivel naţional), pe ideea implementării unei monede digitale - în special după apariţia planurilor cu privire la moneda Libra a Facebook -, ori pentru sistemul de compensare şi decontare între bănci (nivel naţional), ori chiar pentru retail.

Anul trecut, la întâlnirea bancherilor centrali de la Jackson Hole (SUA), fostul guvernator britanic Mark Carney a ieşit în evidenţă cu o declaraţie ce apoi a prins mai mult sens. Carney spunea că este necesară o reinventare a sistemului financiar şi monetar internaţional, acesta afirmând că este nevoie ca băncile centrale să lanseze împreună o monedă digitală (Syntethic Hegemonic Currency - SHC) care să înlocuiască rolul dolarului american ca monedă de rezervă în economia globală.

Carney mai spunea anul trecut: "Dolarul este moneda de rezervă globală. Provocarea este că contribuţia Statelor Unite la produsul intern brut global se reduce, în timp ce cea mai mare cotă a plăţilor efectuate, nu doar a activelor financiare, rămâne în dolari. În situaţii ca cea din prezent, când economia Statelor Unite este relativ puternică, iar Fed-ul face ce trebuie, respectiv înăspreşte politica (monetară), politica restului lumii este mai severă decât ar trebui să fie. Într-o lume în care există spaţiu limitat pentru politica monetară, acesta reprezintă un loc periculos în care nu îţi doreşti să te afli. (...) Nu sari la ceva nou peste noapte. Ceea ce avem nevoie într-o lume multipolară, iar acum avem mai multe motoare economice într-o economie globală multipolară, este o monedă (de rezervă) multipolară", a spus Carney.

Riksbank, banca centrală a Suediei, cea mai veche din lume, a studiat recent viabilitatea unei monede digitale emise de o bancă centrală şi a ajuns la o serie de concluzii mixte pentru scopul bancherilor centrali, raportul citând dimensiunea schimbării şi costul implicat al tranziţiei către digital. Rezerva Federală din Philadelphia, SUA, a determinat şi ea că o astfel de monedă digitală pusă la punct de o bancă centrală ar putea într-o zi înlocui rolul băncilor comerciale, însă cu un risc potenţial de daune semnificative pentru pieţele de venit fix.