SITUATIE FĂRĂ PRECEDENT/AURELIAN DOCHIA: "Putem ajunge în situaţia Ucrainei dacă lupta politică se va ascuţi"

În timp ce oamenii de afaceri sunt bulversaţi de informaţiile apărute în ultimele zile şi, deocamdată, mulţi dintre ei nu înţeleg exact implicaţiile pe care anunţul făcut de Traian Băsescu le va avea în mediul de afaceri, economiştii spun că amânarea aprobării primei evaluări a acordului cu FMI va avea un impact limitat asupra pieţelor financiare.

"În acest moment este destul de greu să faci predicţii, însă nu cred că este atât de dramatic ceea ce se întâmplă, pentru că România stă destul de bine din punctul de vedere al tuturor indicatorilor macroeconomici", este de părere analistul economic Aurelian Dochia, care susţine că, totuşi, situaţia ar putea deveni dramatică, în cazul în care cearta politică se va ascuţi.

"Deja au fost văzute influenţe pe cursul de schimb şi pe ratele interbancare. Dacă se adânceşte criza politică am putea ajunge la blocaje, sistemul decizional va fi paralizat, iar printre efecte probabil că se va regăsi şi creşterea costurilor de împrumut.

Nu suntem nici pe departe în situaţia Ucrainei, dar putem ajunge acolo dacă lucrurile se vor precipita", ne-a declarat domnia sa.

Economiştii apreciază că ţara noastră se află în continuare în acord cu instituţiile financiare internaţionale şi pe un angajament bugetar rezultat din compactul fiscal european, ceea ce nu va permite deraieri la nivelul deficitului, catalogând această situaţie drept o "criză falsă".

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a declarat: "Ce avem în momentul de faţă este un acord care rămâne în funcţiune, fiind semnat şi de Bruxelles şi de Washington. Şansele ca prima evaluare să fie finalizată sunt destul de mici dacă preşedintele nu semnează, ceea ce înseamnă că se amână finalizarea primei evaluări pentru ianuarie, probabil. Consecinţa evidentă este doar la nivelul disponibilităţii tranşei de împrumut, pe care oricum România nu ar fi tras-o, pentru că tratăm acordul la nivel preventiv. Vedem ceva consecinţe, dar moderate".

Dacă preşedintele ţării şi premierul nu se vor înţelege pe această taxă, vor merge pe alta, a afirmat analistul economic Florin Cîţu, subliniind că, în eventualitatea renegocierii măsurilor fiscale, FMI va insista în continuare pe noi taxări dacă se renunţă la acciza pe benzină.

"Proiectul de buget pentru 2014 conţine taxe ad-hoc controversate, care amintesc mai degrabă de politicile fiscale inconsistente ale Ungariei, decât de o planificare bugetară pe termen lung. Măsuri precum creşterea accizei pe carburanţi şi taxa pe construcţii cu utilitate specială, precum stâlpi, conducte sau baraje, au fost implementate deoarece colectarea taxelor este în continuare cea mai proastă din UE, Consiliul Fiscal estimând evaziunea fiscală la 14% din PIB în 2012", afirmă Dan Bucşa, economist UniCredit Research.

Decizia preşedintelui de a respinge memorandumul convenit cu FMI este văzută de analiştii ING Bank doar ca o măsură menită să întârzie adoptarea bugetului, probabil până la sfârşitul lunii decembrie.

Unii analişti susţin că există două alternative: Guvernul ar putea decide să transmită scrisoarea de intenţie fără avizul preşedintelui sau acciza disputată ar putea fi renegociată în ianuarie, situaţie în care boardul FMI va vota asupra scrisorii de intenţie trimisă de România în prima lună a lui 2013, nu în această lună.

• Ioan Niculae: "Renegocierea câtorva articole din memorandum nu este o tragedie"

Renegocierea câtorva articole din memorandumul convenit cu delegaţia FMI nu este o tragedie, consideră Ioan Niculae, preşedintele Consiliului Investitorilor Români (CIR), care este de părere că unele clauze au fost negociate în dezavantajul ţării.

Domnia sa ne-a declarat: "Articolele care privesc accizele, taxele, gazele şi energia vin în totalul dezavantaj al ţării şi, de aceea, considerăm că nu ar fi o tragedie renegocierea acestora cu reprezentanţii delegaţiei FMI. Cred că este şi în interesul Fondului Monetar Internaţional ca România să fie avantajată de acest memorandum".

• Analiştii: "Este puţin probabilă ruperea celui de-al treilea acord stand-by"

Este puţin probabil ca cel de-al treilea acord stand-by să fie rupt, spun analiştii, care adaugă faptul că, pe de o parte, politicienii români ştiu că acordul cu FMI oferă credibilitate sporită, iar pe de altă parte instituţia de la Washington ar prefera să continuie colaborarea cu singurul stat din Europa Centrală şi de Est care a finalizat două acorduri stand-by începând de la criza financiară mondială.

Consecinţa negativă pe termen scurt a deciziei preşedintelui ar putea fi ca România să intre în anul 2014 fără un buget aprobat, încălcând, astfel, una dintre prevederile acordului cu FMI, pe termen lung existând riscul unei devieri de la disciplina fiscală.

Dacă inflaţia va depăşi ţinta BNR în a doua jumătate a anului viitor, tensiunile politice ar putea conduce la o performanţă mai slabă a obligaţiunilor guvernamentale româneşti faţă de titlurile emise de alte state din Europa Centrală, mai notează specialiştii.

• Andreea Paul: "Guvernul Ponta a provocat blocajul cu preşedinţia prin lipsa dialogului politic"

Guvernul Ponta a provocat blocajul cu preşedinţia prin lipsa dialogului politic, este de părere deputatul PDL Andreea Paul, secretar în cadrul Comisiei de buget, finanţe şi bănci.

Domnia sa ne-a precizat: "În loc de dialog politic, premierul Victor Ponta a atacat la persoană, în loc de argumente a jignit şi a dezinformat. La amiază (n.r. ieri) şi-a dat seama de greşeala făcută prin neinformarea preşedintelui (n.r. Traian Băsescu) pe parcursul negocierilor cu FMI. A negociat fără mandat un angajament internaţional în numele României şi a trimis o scrisoare preşedintelui ţării pentru a avea o întâlnire. Nu poţi să angajezi România într-un acord cu instituţiile internaţionale fără preşedinţia ţării, mult mai stabilă decât Guvernul, care azi este, mâine nu mai este. Ponta are o problemă majoră de credibilitate în faţa FMI, ca urmare a neonorării celor mai multe dintre dintre clauzele scrisorii convenite cu Fondul Monetar Internaţional, printre care se numără eşecul privatizărilor şi al programului guvernanţei corporative. Acum, această problemă a premierului s-a accentuat".

Potrivit Andreei Paul, PDL cere Guvernului USL responsabilitate şi seriozitate în angajamentele interne faţă de români şi în angajamentele externe faţă de instituţiile internaţionale.

Deputatul PDL ne-a mai spus: "Sper ca noul memorandum cu FMI să se bazeze în primul rând pe o politică fiscală mai relaxată, întrucât, de-a lungul mandatului său, acest Guvern nu a făcut decât să adauge noi taxe şi impozite. De aceea este atât de ipocrită abordarea Executivului prin care aduce în prin plan reparaţiile pe care vrea să le facă, în condiţiile în care a adoptat 35 de noi taxe şi păstrează şi în 2014 cota de 24% a TVA. Toate acestea se transpun într-o tăiere de 8 miliarde lei din banii românilor".

Victor Ponta susţine că nu există vreun mandat dat de preşedinte pentru negociere: "Nici măcar umilul Boc nu îşi lua mandat, înainte. Probabil că se ducea aşa, pe acolo, dar nu există această procedură. Preşedintele ţării îşi termină mandatul. Nu putem să facem bugetul cum vrea preşedintele, că domnia sa pleacă".

• Ponta: "Refuzul lui Băsescu de a semna memorandumul aduce pierderi de 150 milioane lei pe lună"

Ţara noastră pierde 150 de milioane de lei pe lună ca urmare a refuzului preşedintelui Traian Băsescu de a semna memorandumul cu FMI, a spus, ieri, Victor Ponta, precizând: "Singurul efect direct pe care îl avem este pierderea acelui top-up, acel 10% în plus pe care îl primim ca şi cofinanţare de la UE. Practic, e vorba de 1,7 miliarde lei pe an, deci 150 de milioane de lei pe lună, deci 30-35 de milioane de euro pe care le pierdem în fiecare lună de la Comisia Europeană, pentru că în loc de 95% cofinanţare, primim doar 85%. Deci, dacă vreţi, primul calcul al acestei supărări a preşedintelui este de 150 de milioane de lei pe lună, pe care îi pierdem de la Comisia Europeană".

Ponta a spus că memorandumul nu poate fi trimis la FMI, pentru că este vorba despre un acord internaţional şi, conform Constituţiei, acordurile internaţionale trebuie semnate şi de preşedintele ţării.

"După cum ştiţi foarte bine, FMI a anunţat că şi-a anulat şedinţa board-ului din luna decembrie, în care trebuia să aprobe noua scrisoare de intenţie şi memorandumul. La un moment dat, după ce preşedintele acceptă ideea că trebuie să facem o comisie de anchetă, probabil că o să semneze", a mai spus Ponta.

Primul ministru a declarat că bugetul se votează "în condiţiile negociate cu FMI şi CE": "Vreau să fim, totuşi, raţionali şi să nu intrăm în panică. Bugetul se votează, intră acum (n.r. ieri) în discuţia Parlamentului, în condiţiile negociate de noi cu FMI şi CE. Adică ne ţinem de cuvânt şi aşa e normal şi se va vota în toate datele sale negociate de Guvern cu instituţiile internaţionale".

El a precizat că, după ce va fi votat de Parlament, bugetul pe 2014 va pleca spre preşedinţie, pentru promulgare.

"O să vedem dacă, pentru prima dată în 24 de ani, preşedintele nu va promulga bugetul, nu vreau să anticipez", a spus Ponta.

Articolul care prevede că încasările din accize se constituie ca venituri la stat şi că vor merge la autostrăzi va rămâne în proiectul de buget, potrivit premierului Ponta.