Slovenia pare că va deveni a şasea ţară din zona euro care va solicita finanţare de la UE, din cauza problemelor din sectorul bancar, potrivit Bloomberg.
Slovenia, care a adoptat euro în 2007, evaluează povara fiscală generată de acoperirea datoriilor din industria financiară, după ce "Nova Ljubljanska Banka", cea mai mare instituţie de credit din ţară, a avut nevoie de o majorare de capital din partea statului.
Săptămâna trecută, premierul Janez Jansa a declarat că Slovenia "riscă un scenariu grecesc", iar guvernul face tot ce este necesar ca să găsească o soluţie şi să evite un ajutor extern.
"Este tot mai probabil ca Slovenia să fie următoarea economie care va cere un pachet de sprijin de la Uniunea Europeană, sprijin concentrat pe sectorul bancar", consideră Michal Dybula, economist în cadrul "BNP Paribas", biroul din Varşovia.
La rândul său, William Jackson, economist la "Capital Economics" din Londra spune: "O nouă escaladare a crizei euro, care ar împinge dobânzile la niveluri prohibitive, ar forţa probabil o solicitare către FMI şi UE. Nu pare că s-a ajuns încă acolo, însă, probabil, Slovenia nu este prea departe de acel moment".
Amintim că Cipru a devenit, săptămâna trecută, cel de-al cincilea stat din zona euro care a solicitat finanţare externă, din cauza impactului crizei din Grecia asupra băncilor locale. Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania au fost nevoite să solicite ajutor extern în momentul în care randamentele obligaţiunilor au ajuns la 7%, nivel considerat nesustenabil.
Costurile de finanţare ale Sloveniei au crescut săptămâna trecută la cel mai ridicat nivel din februarie până în prezent, randamentul obligaţiunilor cu maturitatea în 2021 atingând, vineri, 6,1%.
Guvernul de la Ljubljana a adoptat mai multe măsuri în acest an pentru reducerea cheltuielilor publice cu aproximativ 800 de milioane de euro, după ce deficitul bugetar a atins 6,4% din PIB, anul trecut.
Economia Sloveniei va scădea cu 2% în acest an, potrivit estimărilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
"Nova Ljubljanska Banka" a avut nevoie de o recapitalizare de 381 milioane euro, guvernul şi agenţiile de stat contribuind cu întreaga sumă după ce al doilea mare acţionar al băncii, "KBC Groep" NV, s-a retras din tranzacţie pentru că nu a obţinut aprobarea Comisiei Europene.