SNCSP anunţă proteste la nivel naţional

Sindicatul Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune, membru al Blocului Naţional Sindical, anunţă proteste la nivel naţional, aceste proteste fiind provocate de refuzul miniştrilor şi al angajatorilor de a soluţiona inechităţile existente la nivelul drepturilor salariale în rândul personalului de probaţiune. Prin aceste proteste, consilierii de probaţiune solicită adoptarea de urgenţă a unor măsuri prin care să fie remediate solicitările sindicale, solicitări ce au la bază necesitatea respectării hotărârilor judecătoreşti, arată un comunicat de presă remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, în repetate rânduri, Sindicatul National al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune a adus la cunoştinţa conducerii Ministerului de Justiţie că trebuie identificate soluţii în vederea reparării acestor inechităţi şi înlăturării discriminărilor sub aspect salarial la care sunt suspuşi consilierii de probaţiune în raport cu alte categorii din aceeaşi familie ocupaţională Justiţie.

La data de 20 decembrie 2022, reprezentanţii S.NC.S.P s-au întâlnit atât cu ministrul justiţiei, domnul Marian Predoiu, cât şi cu ministrul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, domnul Marius Budăi pentru a le solicita să respecte hotărârile judecătoreşti şi să iniţieze ordonanţă de Guvern prin care să repare aceste inechităţi. Plafonarea, prevăzută de art. 38 alin. 6 din Legea 153 din 2017, are în vedere exclusiv majorările salariale reglementate sau acordate în temeiul legii şi/sau prin acte administrative ale ordonatorului principal de credite, nu şi drepturile salariale recunoscute sau stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, ceea ce de altfel ar încălca art. 6 CEDO şi principiul neretroactivităţii legii civile. O lege adoptată în anul 2017 şi care produce efecte începând cu anul 2018 nu putea reglementa situaţii juridice anterioare intrării ei în vigoare, argument pe care ministrul muncii îl ignoră fără niciun temei legal. S.N.C.SP. le transmite, pe această cale, celor doi miniştri că este de nepermis ca o hotărâre judecătorească să rămână fără efect. Mai mult, în cadrul întâlnirii din 20.12.2022 i-a fost reamintit ministrului Justiţiei despre poziţia verticală adoptată prin emiterea OMJ 6245/30.12.2021 pentru alte categorii profesionale din aceeaşi familie ocupaţională Justiţie, poziţie exprimată public prin comunicatele de presă date de către acesta în cursul anului 2022, prin care a menţionat despre obligativitatea de a pune în plată decizii definitive judecătoreşti şi faptul că atunci când a emis acest OMJ a avut în minte exemplul consilierilor de probaţiune care au hotărâri judecătoreşti, dar şi că nu poate accepta discriminarea sub aspectul acordării unor drepturi salariale consilierilor de probaţiune în defavoarea altor categorii profesionale. Deşi argumentele invocate de domnul ministru al Justiţiei sunt corecte, acesta a omis să îşi asume că nu a făcut corecţii în ceea ce priveşte salarizarea personalului de probaţiune, arată sursa citată.

De asemenea, S.N.C.SP. reaminteşte că instanţa de contencios constituţional a constatat că excluderea majorărilor salariale stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti de la calculul nivelului maxim' al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul autorităţii publice afectează art. 124 şi art.126 din Constituţie, precum şi principiul fundamental al separaţiei şi echilibrului puterilor legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale, consacrat de art. 1 alin.(4) din Legea fundamentală, deoarece, printr-un act normativ emis de Guvern, ca legiuitor delegat potrivit art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie, se consacră, pe cale legislativă, nerecunoaşterea hotărârilor judecătoreşti definitive, respectiv definitive şi irevocabile, emise de puterea judecătorească.

Cu ocazia acestor proteste S.N.C.SP. vrea să informeze atât autorităţile, cât şi opinia publică despre importanţa sistemului de probaţiune şi contribuţia adusă, în mod direct, la economiile pe care statul român le face pentru evitarea despăgubirilor potenţialilor petenţi aflaţi în executarea pedepselor.

Ca importanţă socială a muncii, fără falsă modestie, sistemul de probaţiune joacă un rol determinant în procesul execuţional penal, cu rezultate evidente pe toate cele 3 paliere de impact.

În primul rând, activitatea sistemului de probaţiune contribuie la creşterea gradului de siguranţă în comunitate, prin reducerea riscului de recidivă a persoanelor sancţionate penal. Datele statistice relevă faptul că rata de recidivă a persoanelor aflate în supravegherea serviciilor de probaţiune este sub 2 %.

În al doilea rând, activitatea consilierilor de probaţiune, având o formare profesională multidisciplinară (studii juridice, psihologice, de asistenţă socială şi pedagogie), prin multiplele interacţiuni cu persoanele aflate în supraveghere, marchează destinele persoanelor condamnate, multe dintre acestea redresându-şi viaţa cu sprijinul psiho-social oferit de un sistem care îmbină în mod organic controlul cu empatia şi suportul necesar schimbării comportamentale.

Şi nu în ultimul rând, sistemul de probaţiune constituie un pilon important pentru aparatul guvernamental prin economiile imense pe care le aduce la bugetul de stat. Vom relata cele mai relevante economii aduse la bugetul de stat prin sistemul de probaţiune.

1. Procesele câştigate la C.E.D.O de petenţii deţinuţi, privitor la condiţiile improprii din sistemul penitenciar, însumează sume colosale, a căror contabilizare cumulativă pentru ultimii 20 de ani ar putea releva depăşirea bugetului pe câţiva ani al întregului sistem sancţionator din România (Bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al Direcţiei Naţionale de Probaţiune împreună).

Astfel, conform Raportului anual al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pe anul 2016, doar "în anul 2016, în cauzele în care a fost condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerespectarea condiţiilor de detenţie, statul român a fost obligat la plata unor despăgubiri în cuantum de 1.624.670 euro, dintr-un total înregistrat de 3.132.429 euro şi 10.000 franci elveţieni, în perioada 2011-2016".

În contextul suprapopulării penitenciarelor, sistemul de probaţiune a devenit practic supapa de siguranţă a sistemului sancţionator penal din România, fiind singura alternativă viabilă. Soluţia identificată de politicieni la momentul de criză din 2016, respectiv graţierea masivă a unor categorii de deţinuţi, deşi ar fi contribuit la diminuarea fenomenului de supraaglomerare din sistemul penitenciar, ar fi avut un impact negativ asupra climatului de siguranţă în comunitate.

"Supapa de siguranţă" a funcţionat însă cu costuri umane suportate nu de către Guvern, ci de către "pălmaşii" sistemului de probaţiune, respectiv consilierii de probaţiune. Astfel, dacă în anul 2015 numărul persoanelor aflate în evidenţa serviciilor de probaţiune ajungea la 33.000 persoane, în timp ce populaţia penitenciară era de 29.000 deţinuţi, în anul 2021 numărul persoanelor din evidenţa serviciilor de probaţiune s-a triplat, ajungând la 103.899 persoane, în timp ce în penitenciare a scăzut cu 20%, în anul 2021 figurând în custodie cca. 23.200 deţinuţi. În timp ce numărul de persoane aflate în supraveghere s-a triplat în ultimii 6 ani, numărul consilierilor de probaţiune a crescut cu mai puţin de 50%, efortul de gestionare a acestui volum exorbitant de muncă fiind susţinut de către consilieri de probaţiune, fără nicio compensare materială suplimentară. În acest fel, guvernele care s-au perindat în această perioadă au făcut "economii" la bugetul de stat prin neplata muncii cuvenite angajaţilor, în timp ce, la alte categorii profesionale din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale "Justiţie", în anumite cazuri, cheltuielile de personal aferente schemei neocupate au fost redistribuite profesioniştilor aflaţi în activitate.

2. O altă sursă de venit, tot în beneficiul sistemului public, este reprezentată de orele de muncă în folosul comunităţii, pe care persoanele aflate în evidenţa serviciului de probaţiune au obligaţia să le execute, cu titlu gratuit, pentru comunitate (spre exemplu în cadrul primăriilor, a spitalelor, muzeelor sau căminelor de bătrâni din sistemul public).

Cu titlu de exemplu, la un calcul minimalist, raportat la minimul de ore prevăzut de lege/persoană (60 ore) x aproximativ 50.000 persoane (jumătate din efectivul persoanelor aflate în supraveghere în serviciile de probaţiune din România), economiile realizate prin munca în folosul comunităţii într-un an se ridică la peste 42 milioane de lei (50.262 x 60 x 14 lei/h = 42.220.080 lei).

3. Pe lângă reducerea majoră a cheltuielilor de executare, aportul direct se reflectă şi în veniturilor încasate de la persoanele aflate în evidenţa sistemului de probaţiune, prin taxele şi impozitele aduse la bugetul de stat, întrucât o pondere semnificativă a acestora (40% , conform bazei de date interne), lucrează cu contract de muncă. Astfel, un calcul estimativ, pentru anul 2021, raportat reducţionist la salariul minim pe economie, relevă un beneficiu economic al statului român de aproximativ 400. 000.000 lei (33508 x 966 x 12 = 388.424.736 lei.

4. Una din atribuţiile suplimentare preluate de sistemul de probaţiune odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal în 2014 a fost şi monitorizarea achitării datoriilor civile în dosarele penale, multe dintre despăgubiri fiind datorate unităţilor publice prejudiciate, majoritare fiind însă persoanele fizice victime ale infracţiunilor comise, care au beneficiat de sprijinul sistemului de probaţiune în recuperarea datoriilor. Lipsa unor date statistice centralizate ne pun în imposibilitatea cuantificării acestor avantaje financiare colaterale.

Sumarizând beneficiile cuantificabile statistic, doar în anul 2021, statul român a realizat, prin sistemul de probaţiune, o economie anuală de 6.miliarde lei+400 milioane lei+42 milioane lei = aproximativ 6,5 miliarde de lei, cu o investiţie de numai 85 milioane de lei, cât a reprezentat bugetul Direcţiei Naţionale de Probaţiune, pentru întreg sistemul naţional, în anul 2021.

La toate aceste beneficii directe ale statului român, executarea în libertate a sancţiunilor penale sporeşte avantajele socio-economice prin stabilitatea socio-economică şi familială a persoanelor sancţionate penal în libertate şi prin reducerea cheltuielilor aferente menţinerii unui grad mic de recidivă a comportamentului infracţional.

Prin Strategia Naţională de Dezvoltare a Sistemului de Probaţiune din România pentru perioada 2021- 2025 aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 863/2021, la punctul 9, obiectiv strategic 2, privind ,,Realizarea demersurilor de îmbunătăţire a salarizării personalului de probaţiune" Ministerul Justiţiei şi-a asumat ca termen de implementare nivelul trimestrului III 2021 pentru realizarea corecţiilor la Legea cadru nr. 153/2017 pentru a repara inechităţile salariale existente în sistemul de probaţiune.

Soluţia identificată prin această strategie este propunerea de modificare a anexei V privind personalul de probaţiune din Legea cadru cu nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Acest punct nu a fost atins, deşi termenul de implementare a expirat de peste un an. Având în vedere că pentru personalul din probaţiune nu s-a procedat la efectuarea corecţiilor din anexa V, capitolul VII (salarii de bază pentru personalul de probaţiune) al Legii cadru nr. 153/2017, acest lucru a condus la scăderea drastică a drepturilor salariale începând cu 1 ianuarie 2018 faţă de luna decembrie 2017, fapt contrar principiilor legii de salarizare.

Mai mult, salariile astfel diminuate, au stagnat din 2017 pană în prezent, deşi puterea de cumpărare s-a diminuat cu 42,37%.

Consilierii de probaţiune (688 de persoane angajate în cadrul Serviciilor de Probaţiune din ţară, din care în anul 2022 au rămas 647 de angajaţi), supraveghează peste 103.899 de persoane sancţionate penal cu măsuri alternative la pedeapsa închisorii.

În acest sens, S.N.C.S.P. solicită Primului Ministru, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Muncii şi Solidarităţi Sociale, demararea discuţiilor şi negocierilor în vederea rezolvării problemelor salariale conform hotărârii pilot din 25 aprilie 2017 în cauzele conexate Rezmiveş şi alţii împotriva României, Hotărârea Artico împotriva Italiei, articolul 16 din Constituţia României, art. 1 alin. 4 din Constituţia României, art. 14 din Convenţia europeană a drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017.