Reporter: Cum vedeţi rezolvarea crize energetice actuale? Cum credeţi că s-a ajuns aici?
Claudiu Târziu: Criza de acum este rezultatul deciziilor dezastruoase, păguboase, din ultimii ani, din Ministerul Energiei şi ANRE. Aşa-zisele scheme de compensare sunt, de fapt, bani mutaţi dintr-un buzunar în altul. Liberalizarea preţurilor din energi începând cu 1 iulie 2021 a fost o păcăleală istorică, cu impact puternic negativ asupra vieţii sociale şi economice.
Soluţiile AUR sunt revenirea imediată la piaţa reglementată şi pregătirea pe parcursul unei perioade de zece ani a populaţiei şi economiei pentru trecerea la o piaţă liberalizată fără consecinţe bruşte şi majore. Pe termen mediu şi lung, este nevoie de investiţii în capacităţi de producţie noi şi în creşterea concurenţei reale pe piaţa de energie.
România are una dintre cele mai mici amprente de carbon din Europa, unde primele patru locuri sunt ocupate, în ordine, de Germania, Franţa, Italia şi Polonia (care îşi produce electricitatea în proporţie de 70% din cărbune). De remarcat însă că actuală majoritate guvernamentală, deşi are peste 60% în Parlament, nu reuşeşte să se pună de acord asupra unor soluţii la criza facturilor după luna martie.
Reporter: Ar putea fi o soluţie trecerea Romgaz la furnizorii de gaze, după modelul Hidroelectrica, devenită furnizor de energie electrică?
Claudiu Târziu: Bineinţeles. Orice măsură care duce la scăderea preţurilor pentru populaţie e bine venită, iar un producător ar veni implicit cu marje de furnizare mai mici.
Reporter: Cum vi se pare strategia Poloniei de a impune furnizorilor să evidenţieze pe facturi ponderea deciziei UE, de stimulare a energiei verzi, în costurile totale?
Claudiu Târziu: Decizia Poloniei este cu totul firească şi direct legată de transparenţă. Se impune o discuţie urgentă la nivelul UE. Certificatele pentru emisiile de carbon sunt considerate de Comisia Europeană drept o necesitate pentru obiectivul - utopic, după părerea mea - de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050, pentru atingerea aşa-zisei "neutralităţi climatice".
Forţarea acestor opţiuni radicale poate avea un efect de bumerang: deşi costurile uriaşe ale acestor certificate ar fi trebuit să îi descurajeze pe unii producători ("marii poluatori") care ar trebuit să se îndrepte către activităţi mai "verzi", efectele de astăzi sunt dezechilibrele majore, chiar catastrofale, în sectoare economice vitale şi intrarea în incapacitate de plată a consumatorilor casnici.
Reporter: Ce se poate face pe termen mai lung dacă la nivel european se descurajează fiscal folosirea energiilor mai poluante în continuare, iar Rusia are un nou acord cu China prin care va livra cantităţi mari de gaze către acestea, posibil în dauna exporturilor către UE?
Claudiu Târziu: Aşa numitul "green deal" va trebui ameliorat, adică adaptat la realităţile şi necesităţile obiective. Utopiile sunt interesante numai în literatură. Când societăţile şi le-au însuşit, totul s-a terminat tragic. Da, o consolidare a relaţiei dintre Rusia şi China din punct de vedere energetic, deci şi politic, poate evolua către un nou bipolarism în relaţiile internaţionale. Rămâne de văzut dacă gazul lichefiat din Statele Unite poate asigura constant necesităţile de consum ale economiilor europene şi dacă Nord Stream ll este într-adevăr un proiect abandonat definitiv pe fundul Mării Nordului. Tot aşa cum rămâne de văzut şi felul în care se va tranşa criza ruso-ucraineană, o criză care conţine o componentă energetică majoră şi de prim interes pentru românii din ambele state româneşti.
Reporter: Datoria publică a României se apropie de 50% din PIB în condiţiile în care veniturile statului depăşesc cu puţin 30% din PIB. Este sustenabil serviciul datoriei pe termen lung în contextul în care la nivel global ne apropiem de un nou ciclu de creştere a dobânzilor?
Claudiu Târziu: Creşterea nivelului datoriei publice este un motiv de îngrijorare foarte serioasă, pentru că dobânzile mari afectează grav toate sectoarele economiei şi încetinesc dezvoltarea atât de necesară a ţării. Se impun reforme fiscale autentice, în măsură să confere mediului de afaceri predictibilitate, înainte de orice, dar şi îmbunătăţirea sistemului colectării de venituri la buget. Investiţiile reprezintă soluţia principală pentru depăşirea crizei, prin programe de susţinere a capacităţilor naţionale de producţie - mai ales în sectoarele unde avem cerere consolidată.
Reporter: Cu un deficit bugetar tot mai greu de finanţat, cât de sustenabilă vi se pare strategia cotei unice? Ar fi momentul să revenim la cotele progresive pe venituri şi profit?
Claudiu Târziu: AUR este împotriva revenirii la cota progresivă; impozitul progresiv este un apanaj al stângii, al cărui argument-pretext este reducerea inegalităţilor sociale; dar este o cvasi-utopie - cel puţin în România, care are nevoie de dezvoltare, iar cota unică rămâne unul dintre instrumentele utile mediului de afaceri. România nu este suficient de bogată pentru ca impozitul progresiv să fie azi o soluţie viabilă, iar printr-o gestionare eficientă şi corectă cota unică va continua să aducă la buget venituri în creştere.
Reporter: Am citit recent o analiză despre investiţiile americane din România în comparaţie cu investiţiile României în industria de apărare americană în ultimii ani, concluzia fiind că noi am sprijinit mai mult economia lor decât viceversa. Ne mai permitem să plătim 2% din PIB către industria de apărare când ne lipsesc în continuare autostrăzile, serviciile medicale performante, iar educaţia a ajuns în prăpastie după pandemie?
Claudiu Târziu: Categoric suntem în favoarea angajamentului de a plăti 2% din PIB pentru Apărare, element absolut necesar pentru securitatea naţională. Asigurarea unei finanţări consistente şi constante pentru securitate are rol de descurajare. Acel 2% din PIB pentru apărare este un angajament asumat de statul român, care are valoarea unui contract. Numai noi suntem vinovaţi că în relaţia bilaterală cu SUA avem acel deficit spectaculos. În negocierile bilaterale, trebuia şi trebuie să impunem şi investiţii americane mai consistente, iar contractele de achiziţie a armamentului trebuie să conţină, toate, offset.
Reporter: Mulţumesc!