SONDAJ: 87% dintre români preferă pâinea ambalată

Circa 87% dintre români preferă să cumpere pâine ambalată, arată un sondaj realizat de New Challenge Marketing Research şi comandat de Asociaţia Preţuieşte Calitatea şi Asociaţia Proconsumatori. Sondajul vine ca urmare a unui alt studiu comandat de cele două asociaţii şi realizat de Universitatea din Bucureşti care a arătat că virusul SARS-Cov2 nu se regăseşte pe suprafaţa internă a pungii de ambalaj de pâine. Studiul, contestat de altfel de producătorii de produse de panificaţie şi de asociaţia Romalimenta, a arătat că, în cazul în care o persoană contaminată sau infectată cu noul coronavirus atinge un produs ambalat, virusul nu penetrează ambalajul.

Sondajul evidenţiază că doar 13% dintre români aleg pâinea neambalată când sunt la cumpărături. În mediul urban, circa 90% dintre respondenţii la sondaj spun că aleg pâinea ambalată, în timp ce în mediul rural procentul scade la 65%.

La nivel de categorii de vârstă, în plaja 25-34 de ani, 90% aleg pâinea ambalată. La categoriile 35-44 şi 45-54 de ani circa 87% dintre respondenţi aleg pâinea ambalată, iar dintre cei cu vârsta cuprinsă între 55-64 de ani 81% aleg pâinea ambalată. Sondajul a fost realizat la nivel naţional pe un eşantion de 1.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 25-64 de ani, din mediul rural şi urban.

"Susţinem ideea comercializării prin vânzare asistată, o variantă pe care o găsim benefică pentru consumatori. Acesta este punctul central, protejarea interesului consumatorului. În sprijinul acestui demers legislativ noi am venit cu mai multe propuneri, inclusiv cu acest studiu pe care l-am comandat şi prin care am încercat să arătăm că uniformizarea pieţei de consum a pâinii este una benefică şi necesară, atât în contextul actual al pandemiei Covid-19, cât şi în general. Transmiterea virusurilor prin intermediul produselor de panificaţie neambalate nu vizează neapărat acest virus, vorbim şi de alte virusuri cum ar fi cele hepatice de exemplu", a spus, ieri, Adela Nuţă, preşedintele Asociaţiei Preţuieşte Calitatea, în cadrul unei conferinţe.

De notat că un proiect de ordin al ANPC ce prevede reglementarea vânzării pâinii în vrac a trecut deja printr-o primă dezbatere în cadrul procesului de transparenţă decizională, ANPC organizând luna trecută o întâlnire cu oficialii guvernamentali (ANSVSA, Ministerul Agriculturii, ANPC), reprezentanţii producătorilor de produse de panificaţie, ai marilor reţele comerciale din România şi ai consumatorilor.

În această săptămână urmează sa fie definivată forma finală a ordinului ANPC şi să fie transmisă către Comisia Europeană, care trebuie să stabilească dacă ordinul respectiv încălcă sau nu vreo directivă/normă europeană.

Prin respectivul proiect de ordin se interzice comercializarea pâinii şi a produselor de panificaţie nepreambalate prin "autoservire", către consumator.

Totodată, conform proiectului de ordin, pentru pâinea şi produsele de panificaţie care nu se prezintă, la comercializare, într-un ambalaj de protecţie sanitară, operatorul economic ce comercializează produsul are obligaţia de a furniza acestor produse prin intermediul "vânzării asistate", respectiv prin intermediul unei persoane dedicate ce furnizează, la cerere, produsul către consumator.

Asociaţiile producătorilor de produse de panificaţie şi Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) s-a opus emiterii ordinului din motive ce ţin de costuri.

"Demersul ANPC a fost întâmpinat cu ceva reticenţă, reticenţă în principal din partea producătorilor şi pe care nu o înţelegem şi vrem să o combatem. (...) Este de notorietate comportamentul consumatorului care intră într-un magazin de comercializare a produselor de panificaţie, comercializare cu autoservire, care deschide vitrina de produse şi încearcă fiecare dintre produse pentru a vedea dacă sunt proaspete sau nu. Dacă pentru comportamentul consumatorului comerciantul nu are posibilitatea să impună măsuri sau condiţii sanitare, comportamentul lucrătorilor comerciali poate fi oarecum controlat de normele sanitare impuse de angajator. Tocmai de aceea apreciem că această vânzare asistată a produselor de panificaţie este una dintre cele mai bune variante, în măsura în care comercializarea acestora în manieră ambalată nu ar fi posibilă", a mai spus Nuţă.

Totodată, cele două asociaţii s-au lovit de o "oarecare reticenţă" a autorităţilor publice, după cum a mai afirmat Adela Nuţă: "Mă refer aici la ANSVSA şi chiar şi la ANPC, chiar dacă susţinerea lor a fost una pozitivă. În demersul nostru de a încerca să aducem argumente (către ANPC) pentru acest ordin ne-am lovit de oarece dificultăţi, cu atât mai mult cu cât noi am pus la dispoziţia autorităţilor şi un studiu legat de transmiterea acestui virus prin intermediul ambalajelor, studiu realizat de Universitatea din Bucureşti, de centrul 3NanoSAE în colaborare cu Institutul de Virusologie Ştefan Nicolau şi cu Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş. În contextul în care există acest studiu şi concluziile lui sunt unele evidente: că pe suprafaţa interioară a ambalajului pâinii nu s-a regăsit prezenţa virusului, în condiţiile în care pâinea se ambalează cu respectarea unor cerinţe de igienă, în timp ce pe suprafaţa pâinii neambalate a fost detectată prezenţa virusului".

La rândul său, Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Proconsumatori, a precizat că vânzarea asistată există în ţări precum Franţa şi Germania şi că până acum câţiva ani exista şi în România.

Costel Stanciu a precizat: "În ţările dezvoltate, Franţa, Germania, Italia, vânzarea asistată, respectiv vânzarea produselor proaspete ambalate este un indicator de civilizaţie. De ce ei au ajuns aşa departe? Noi în primul rând am avut cei 30-40 de ani de dictatură în care anumite lucruri referitoare la asociaţiile de consumatori şi rolul acestora nu era permis. În acele ţări pe care le-am amintit, asociaţiile de consumatori au 60-70 de ani de activitate. Acolo rolul lor este unul foarte clar: când vin cu un mesaj către producători, către industrie şi consumatori, mesajul respectiv este unul puternic şi de care se ţine cont. În România nu există aşa ceva. Nu există acea forţă economică a asociaţiilor de consumatori pe care o au cele din ţările dezvoltate. (...) Şi Asociaţia Marilor Reţele Comerciale, mă refer la hypermarket-uri, la acea dezbatere online organizată de ANPC, s-a opus vânzării asistate. Cu toate că trebuie să ne amintim că, în urmă cu câţiva ani, în hypermarket-uri, exista vânzare asistată. Acum, din considerente ce ţin de costuri au renunţat la ea. Ei au venit cu următorul argument, reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele: că s-ar crea coadă în faţa standului cu pâine proaspătă şi produse de panificaţie proaspete şi ar exista pericolul contaminării celor care stau la coadă. Dar ei (lucrătorii comerciali dedicaţi - n.r.) sunt cu mască de protecţie şi nu existau niciodată cozi pe vremea vânzării asistate care să susţină acest argument".

Studiul arată nevoia unei campanii de educaţie, în special în mediul rural, însă, din păcate, instituţiile statului nu alocă resurse de financiare pentru astfel de campanii, a conchis Stanciu.

Proiectul de ordin stabileşte de asemenea obligaţiile operatorilor economici în privinţa informaţiilor care trebuie afişate la comercializarea în vrac a pâinii şi a produselor de panificaţie:

- denumirea sub care se vinde produsul;

- denumirea furnizorului;

- cantitatea netă/bucată;

- preţul de vânzare cu amănuntul, exprimat în lei/bucată;

- preţul pe unitatea de măsură, exprimat în lei/kg;

- componentele cu efecte alergene.