Sondaj CURS: Coaliţia de guvernare, trend descendent în intenţia de vot

Coaliţia de guvernare PSD- PNL-UDMR se află pe un trend descendent potrivit celui mai recent sondaj CURS, efectuat săptămâna trecută pe un eşantion de 1082 respondenţi, cu o marjă de eroare a rezultatelor de +/-3%.

Potrivit respondenţilor, cetăţeni cu drept de vot, dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile parlamentare, partidele din actuala coaliţie de guvernare ar aduna 56% din totalul voturilor exprimate.

Astfel, pe primul loc s-ar situa Partidul Social Democrat (PSD) cu 31% (în scădere cu 5 puncte procentuale faţă de intenţia de vot exprimată în ianuarie 2023), urmat de Partidul Naţional Liberal (PNL) - 20%, pe locul al treilea situându-se Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) - 17%.

Potrivit sondajului CURS, formaţiunile politice care ar mai trece pragul de 5% în intenţia de vot a alegătorilor sunt Uniunea Salvaţi România (USR) - 11%, Partidul Mişcarea Populară (PMP) - 5% şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) - 5%.

Ultimele două sunt urmate la distanţă de numai un punct procentual de SOS România (Diana Şoşoacă) - 4% şi Partidul Umanist social-liberal (PUSL) - 4%.

Se pare că trendul descendent al intenţiei de vot cu privire la partidele care compun actuala coaliţiei guvernamentală este cauzat de erodarea dată de guvernare, de greva recentă a cadrelor didactice, dar şi de bâlbâielile unor miniştri, printre aceştia numărându-se şi Marius Budăi, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, care, potrivit unui sondaj realizat de DC News, este perceput de 65,3% (4962 persoane) dintre respondenţi ca având o activitate nesatisfăcătoare.

În legătură cu revendicările profesorilor, doar 43% dintre respondenţii la sondajul CURS susţin că greva de acum este justificată, în timp ce 39% afirmă că protestul nu trebuia să aibă loc acum, iar 16% nu sunt de acord cu greva cadrelor didactive.

Din datele CURS mai reţinem că 73% dintre respondenţi susţin că ţara merge într-o direcţie greşită şi că principalele două probleme sunt cauzate de inflaţie şi preţurile la energie - 22% dintre respondenţi şi nivelul de trai, pensiile şi salariile - 21%.

Între problemele semnalate de cetăţeni, pe locurile 3 şi 4 se află criza economică/financiară - 12% şi educaţia - 11%. Corupţia şi hoţia - 8% - ocupă abia locul cinci în acest clasament, în timp ce problemele de infrastructură - surprinzător - se află doar pe ultimul loc, ele fiind semnalate de doar 1% dintre respondenţi.

95% dintre respondenţi s-au declarat afectaţi de creşterea preţurilor şi se aşteaptă ca acestea să se majoreze în continuare în următoarele luni, în special în zona comerţului alimentar, a carburanţilor, energiei şi întreţinerii.

În ceea ce priveşte încrederea mare în instituţii, pe primele trei locuri se situează pompierii (DSU/IGSU) - 77%, armata - 71%, biserica - 65%. Pe locul 4 apare în clasamentul încrederii NATO cu 43%, urmat de autorităţile locale -39% şi de Uniunea Europeană - 36%.

Procentul scăzut privind încrederea mare şi foarte mare în Uniunea Europeană este reflectat şi de răspunsul dacă ţara noastră trebuie să rămână în UE. 49% dintre respondenţi consideră că Română trebuie să rămână strâns legată de UE, în timp ce 44% afirmă că ţara noastră ar trebui să aibă o poziţie mai independentă faţă de instituţiile de la Bruxelles.

Guvernul, Preşedinţia, Parlamentul şi partidele politice se află la coada clasamentului privind încrederea cetăţenilor în instituţii. Astfel, Guvernul are doar 11%, Preşedinţia - 8%, în timp ce Parlamentul şi partidele politice câte 6%.

Lipsa încrederii în clasa politică se face simţită şi cu privire la întrebarea privind aderarea la Spaţiul Schengen. 70% dintre respondenţii la sondajul efectuat de CURS susţin că ţara noastră nu va fi primită în Schengen în cursul anului 2023.